Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 16 noiembrie 2011

Turul Octombrie Mon Amour 2011 - partea 20 (distractie, cultura si sport cu "pelicanii" din Tulcea

De aici mai pedalam 10 km si ajungem la ultima cetate pe care o vizitam in turul nostru. Cetatea Halmyris despre care este vorba este cea mai bine pastrata din cele vazute de noi.
Cetatea romană de la Halmyris se găsește pe teritoriul actualei localități Murighiol, județul Tulcea, la 2 km SE de sat și 200 m N de șoseaua Murighiol - Dunavățul de Sus, 1,5 km sud de brațul Sfântul Gheorghe.


Cetatea are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv sunt incluse 15 turnuri și valul de apărare. Lângă cetate se găsește așezarea civilă de epocă romană, atestată printr-o inscripție (unicat în Imperiul Roman) care menționează "satul mariarilor", aparținători flotei dunărene Classis Flavia Moesica.


Tot la Halmyris, în cripta basilicii, au fost descoperite moaștele celor mai vechi martiri creștini atestați în Dobrogea, Epictet și Astion. Cetatea a continuat sa funcționeze până la începutul secolului al VII-lea d.Hr.


Avem privilegiu sa vizitam si cripta martirilor care de obicei este inchisa publicului. In interior e intuneric bezna, personal am un sentiment spiritual inaltator pe care nu-l pot descrie in cuvinte. Insa doar aparatul foto poate surprinde imagini concrete. Restul este mister, visare, speranta


In cele din urma aici se termina frumoasa noastra tura si vine vremea sa mergem la o pensiune din Murighiol unde trebuia sa petrecem o seara cat mai agreabila. Insa nici nu banuiam de ce vom avea parte.


Dupa ce ne ia banii pt. o mancare slab pregatita si impropriu servita suntem scosi afara, pe motivul ca suntem prea putini si ca patronul nu are nevoie de "oameni ca noi". Ne vedem nevoiti sa cautam alta cazare si in scurta vreme ajungem la un loc cu multe cabane unde inchiriem si noi 3 cabane la un pret mult mai bun. Aici conditile sunt decente si ne pregatim de chef.


Ne simtim de minune si avem parte de o serata pe cinste. Sorin ne pune o super muzica, avem bautura si voie buna din plin. Atmosfera este super si petrecem excelent. Personal pt. mine a fost unul dintre cele mai tari chefuri din viata mea. Tin sa le multumesc mult "pelicanilor" pt. aceasta oportunitate. A fost atat de bine de am ajuns sa si dansez, eu care sunt cam afon la acest sport. Traiasca 'pelicanii"!


Ziua urmatoare Dorin Serghei mi-a facut o donatie si si-a tras o poza cu o catea draguta care ulterior ne-a insotit cam 1km. Tin sa-i multumesc mult lui Dorin.


Urmeaza o noua tura spre Tulcea, trebuie sa ne intoarcem in orasul dunarean. De data aceasta este mult mai greu caci temperatura a scazut considerabil iar vantul ne bate din fata cu putere. Inaintam destul de greu si ne deplasam destul de incet, mai ales eu pe care nu ma ajuta mult nici jaful de bicicleta. Raman ultimul in pluton, eu omul care probabil ca am pedalat cel mai mult din tot grupul. Sunt totusi racit si vin si dupa o lunga traversare mioritica.
Langa Mahmudia gasesc o cruce in stilul vechi.


Mai pedalez putin si intalnesc alta cruce interesanta.


Dorin care are un super MTB are si bunatatea sa ma astepte si pedalam impreuna o buna bucata de drum. In satul Victoria intalnim o biserica deosebita.


Sorin care era cu masina ne asteapta in fiecare sat unde facem regruparea in mod constant. Pana la urma ajungem la Tulcea unde ne prezentam la cochetul si selectul restaurant unde "pelicanii" obisnuiesc sa-si dea rendez-vous.


Aici ne asezam la traditionala masa a "pelicanilor" si sa inceapa sindrofia! Traiasca Delta! Traiasca cicloturismul! Traiasca "pelicanii"!


Aici facem o consumatie nevoie mare. Dintre toti cred ca Sir_Scorpion s-a ghiftuit cel mai bine comandand 2 delicatese din peste: pana de somn si file de salau. Un pofticios gurmand si un fin gourmet asadar. Pofta buna maestre!


Servesc si eu o "sfaraiala dobrogeana" de-mi ploua in gura si acum sarac fiind retraiesc cu intensitate aceste momente apuse din tumultosul meu trecut cicloturistic de pe melegurile strabune din indepartata Dobroge milenara unde a vazut lumina zilei bunul meu prieten - zeul vinului: Dionysos.


Dupa ce mai dormim o noapte la Sorin, eu si Sir_Scorpion trebuie sa mergem spre casa, el spre Constanta, iar eu spre Ineu. Inainte de a porni mai mergem o data la restaurantul "Ciuperca" sa mai servim ceva.
Tin sa le multumesc frumos tuturor celor care au facut posibila aceasta calatorie a mea pe 2 roti pe sfintele plaiuri mioritice.
Dupa masa Sir_Scorpion are amabilitatea sa ma conduca pana la iesire din satul Mineri unde ne despartim. A fost o mare bucurie si o mare sansa sa intalnesc un asa deosebit ciclist de la malul Pontului Euxin.
Din nou am parte de dealuri. Dupa localitatea Somova mai pedalez 12 km pana ajung la drumul care o ia spre manastirea Saon. Aici fac un popas si meditez la Sfantul Apostol Andrei - patronul spiritual al Romaniei.


Dobrogea este un tinut sfant incarcat de istorie si de spiritualitate. In aceasta regiune sunt multe lacase de cult de o mare valoare.


Tot aici gasesc si un mic parc cu flori care s-au pastrat foarte bine desi suntem la mijlocul lui octombrie.


Pornesc mai departe, am un vant frontal violent si abia pot sa inaintez. Pe traseu ma mai opresc sa culeg niste nuci in apropiere de Niculitel. Ajung si la Isaccea unde pot admira frumoasa geamie din secolul XVI.


Vantul este tot mai naprasnic si ma decid sa mai fac o pauza la Luncavita. Aici incep sa consum niste vin "Feteasca Regala" si intalnesc un personaj foarte pitoresc, un tatar turmentat cu care am parte de o minunata conversatie plina de haz. Pana la urma se imbata mosu rau si face urat.

Un comentariu:

  1. Mi-ar fi fost super frica acolo, mor cand vad insecte :) in rest super peisaje, va admir ca puteti calatori atat de mult cu bicicletele, sa pretuiti fiecare moment! pupici

    RăspundețiȘtergere