Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
joi, 3 mai 2012
8) - Turul Papadiilor Panonice 2012 – 1000km in Europa Centrala – partea 8 – Viata de noapte in GYOR
In curand ajung si la o sculptura in marmura dupa o legenda straveche.
Multe cladiri sunt de sorginte germana.
Dupa atata cultura e clar ca mi se face foame deci aleg un restaurant select din centrul istoric si comand un gulyas si niste bere la halba.
Ciorba si berea sunt delicioase, preturile pe masura cam cu 50% mai scumpe ca cele din restaurantele din marile noastre orase. Dar se merita sa ne cinstim caci suntem trecatori si calatori in aceasta viata. Deci comand mai multe halbe Borsodi sa ma simt bine.
Si pe aici intalnesc un ceas vechi cu pendul.
De asemenea, restaurantul este decorat cu multe obiecte de tot felul.
Ma prinde noaptea si dupa ce se inchide restaurantul e momentul sa ma plimb in cautarea unei carciumi mai ieftine. Prin centru trec si pe langa un grup statuar.
Apoi mai pe la periferie dau peste o carciuma unde berea la halba era cu 30% mai ieftina ca ceea de la restaurant. Aici ma intalnesc cu nea Otto, un manager de caracter si binevoitor care-mi face cinste o palinca si 2 halbe.
Sa traiesti Otto draga! Ungurii sunt oameni primitori. Va iubesc! Sa curga berea in care ne-am nascut! Traiasca prietenia romano-maghiara!
Aici ma intalnesc cu multi tineri de treaba si chefuim de minune impreuna.
Atmosfera se incinge si este tot mai placut. Eu continui sa ma simt bine in mijlocul ungurilor.
Tineretul se distreaza la greu.
Intalnesc si o fata draguta cu care-mi fac poza.
Si uite asa petrecem pana se inchide birtul. Apoi Otto ma duce sa-mi arate locul de boschetareala si ma sponsorizeaza cu 15 pateuri si o sticla de suc. Sa traiesti Otto!
Dimineata vad si eu si realizez unde am dormit, cat de teribil sunt, cum epatez eu marile burguri occidentale!
Sunt pe ultimul ban si intru intr-o carciuma sa ma cinstesc. Trebuie sa astept sa-mi vireze mama bani in cont. The show must go on! Bem din nou bere Soproni la halba ca si in seara precedenta.
Pe un perete gasesc si tabloul patroanei localului.
Sunt tot mai sarac si-n asteptarea banilor trimisi de mama mi se face foame, dar nu mai imi permit restaurante, astfel ca scot 2 pateuri din cele multe donate de Otto. Foamea este cel mai bun bucatar!
Apare un grup de tineri si mai stam la discutii. Domnul care serveste are o infatisare deosebita.
Din nou intalnesc tineri de calitate cu care se poate conversa in engleza.
ntre timp vine si un om posesor de un bishon maltez dar mult mai batran si mai urat ca Candy al meu.
Deoarece banii intarzie sa apara mai stau la cate o bere si mai fac cate o poza. Fac o poza si adidasilor cu care am pedalat vreo 50 000km in 12 tari. Cate amintiri si prin cate intamplari am trecut impreuna!
7) - Turul Papadiilor Panonice 2012 – 1000km in Europa Centrala – partea 7 – O bijuterie arhitectonica numita GYOR
Dunarea este foarte larga aici, se pare ca formeaza un imens lac de acumulare.
Pe traseu ma intalnesc cu o cicloturista franceza care pedala spre Istanbul. S-a nimerit ca era din orasul Briancon pe unde am trecut eu anul trecut. Am discutat mai multe dar s-a aratat cam reticenta cand a aflat de unde sunt si ce buget precar am. Ba chiar i-a fost frica babei ca o voi jefui cand mi-a vazut adidasii vechi de 15 ani si cand m-am recomandat ca un mare vagabond roman pe 2 roti. Pana la urma am preferat sa pedalez singur ca m-a enervat indiferenta cucoanei.
Nu stiu ce am facut dar am reusit sa ma ratacesc putin pedaland pe langa un brat al Dunarii.
Am intalnit si niste pomi infloriti care mi-au ridicat moralul.
Pana la urma m-am intors la Gabcikovo unde nu am gasit nici o banca sa-mi schimb un ban si incepeam sa simt o foame tot mai puternica.
Cu chiu cu vai ajung si la podul peste Dunare.
Si iata-ma din nou in Ungaria.
Ajung in orasul Gyor, unul dintre orasele importante din Europa Centrala. Incep sa vizitez orasul. In curand ajung la un basorelief reprezentand o madona cu prunc.
Primaria orasului rivalizeaza cu cea din opulenta Viena.
Prin centru ajung si la statuia unui canotor. Se pare ca orasul a dat multi sportivi de marca.
Putin mai incolo o alta statuie interesanta imi atrage atentia.
Gyor-ul se poate mandri cu multe cladiri impunatoare.
In centru sunt multe strazi unde circulatia masinilor este interzisa.
Multe cladiri vechi si-au pastrat farmecul de odinioara.
Drumurile pavate cu piatra cubica dau un plus de autenticitate centrului istoric.
Sunt incantat de acest minunat oras ce are atatea obiective turistice si cladiri atat de frumoase.
Gyor-ul nu duce lipsa nici de biserici vechi.
Ajung si la o frumoasa statuie a unei sfinte.
Odinioara orasul era inconjurat de ziduri groase. O parte din ele inca se mai pastreaza.
Pe unele cladiri vechi intalnim si basoreliefuri reprezentand personaje legendare din istoria tarii.
Ajung si la basorelieful sfantului rege Laszlo.
Si observ si basoreliefuri cu scene din razboaie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)