Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
joi, 13 decembrie 2018
4 - Romania - Cipru pe 2 roti 2018, 3280km in 38 zile prin 7 tari, episodul 4 (Turcia de Nord-Vest)
Day 19, azi dupa Alexandrupolis mai pedalez 2 ore pana imediat dupa localitatea Ardanio intru pe autostrada A2 si pedalez cativa km pana ajung la granita cu Turcia. Aici sunt controlat sumar la bagaje si sunt lasat sa trec dupa ce mi se verifica pasaportul. Sunt primul cicloturist pe acest sezon si vamesii turci se mira ca nu sunt german sau francez. In Turcia pedalez pe DN 110 spre Tekirdag. Dupa 30 km cotesc la dreapta pe DN 550 spre Izmir. In orasul Kesan opresc la un restaurant si sunt pacalit la pret, las 40TL pe 2 frigarui mici, niste iaurt, paine o salata si o apa mica.
Ma prinde noaptea si ma pun cu cortul intr-o padure langa urmatoarea localitate Bahcekoy dupa exact 100km pedalati in ziua nr 19. Era ziua de 27 martie. De retinut prin Balcani pana la intrarea in Turcia am pedalat 1400km in 18 zile in conditii meteo nefavorabile si cu echipament de vara.
Day 20, incep ziua cu o catarare, traseu pitoresc cu multa padure. Am de urcat un mic pas de 350m. Opresc la o autoservire la o benzinarie si mananc ceva delicios, de data asta si desert la doar 20TL.
Ma prinde o ploaie care nu se mai termina. Astept 3 ore si vad ca n-am nici o sansa sa se opreasca. Continui si pedalez pe ploaie si in cateva ore voi fi ud leoarca. Pedalez pe ploaie pe un traseu pitoresc pe langa Marea Marmara. Pe la ora 19 m-am oprit inghetat si ud leoarca in satul Ulgarderekoy. Aici mi-am cumparat ceva de-ale gurii de la un magazin si apoi am gasit un loc ferit de ploaie unde am mancat si eu un peste, niste salam. Intre timp a venit un caine mare si niste pisici si le-am dat si lor mancare ce am gasit prin traista.
Eu eram intr-o situatie disperata. Cautam o pensiune dar nu am gasit. Providenta nu m-a lasat la greu si am gasit un fel de camin cultural in acest sat unde erau multi turci care consumau ceai, jucau remy si se uitau la televizor. In mijlocul incaperii era o soba mare si am fost lasat sa ma asez langa ea si sa-mi pun sacul de dormit pe alte 2 scaune. Mi s-a permis sa stau acolo 2-3 ore pana mi s-a uscat sacul si pana a incetat ploaia. Am fost si servit cu 3 ceaiuri in acest timp. Apoi am pornit la drum multumind frumos binefacatorilor mei. In apropiere de Eceabat am gasit un memorial si un cimitir al eroilor din primul razboi mondial.
Ajung la miezul noptii la locul unde se ia bacul spre Canakkale, spre Asia Mica! Am pedalat 1600km prin Europa si va urma Asia. Ura! Am reusit! In Europa m-am chinuit, sper Asia sa fie mai primitoare cu mine!
Calatoria dureaza cam jumate de ora. Ajuns in Canakkale mananc ceva, apoi mai pedalez pana langa Kepez si rupt de oboseala dupa 120km pedalati in day nr 20, ma pun cu cortul pe la 2 dimineata.
Day 21 debuteaza cu o catarare. Las in urma stramtoarea Dardanele chiar in locul cand aceasta se intalneste cu Marea Egee.
In sfarsit am vreme buna dar este inca racoare desi am trecut de paralela de 40 grade latitudine nordica. Dupa cateva ore opresc la un restaurant rustic unde mananc bine cu 35TL si admir niste artefacte demne de un muzeu.
Pe un perete gasesc si o pusca veche.
Aici se pot cumpara si niste carnati traditionali.
Urmeaza o catarare serioasa si drumul se ingusteaza. Dupa o coborare periculoasa ajung la Marea Egee la o statiune cu un nume ciudat.
Ma prinde noaptea si dupa inca cateva ore de pedalat ma campez langa drum in apropierea orasului Burhaniye. Day 21, am reusit 165km.
30 martie se pare ca e prima zi adevarata de primavara. Vremea se incalzeste semnificativ si ma simt tot mai bine. In sfarsit pot sa-mi pun toate boarfele jilave la soare sa le usuc.
Am parte de o zi senina si intalnesc milioane de flori.
Trec si pe langa cranguri de maslini.
Dupa Ayvalik beneficiez de peisaje minunate la Marea Egee.
Apar si primii smochini.
Natura este in efervescenta. Ador flora mediteraneana de la sfarsitul lunii martie.
Pe la pranz opresc la un restaurant si mananc niste kofte cu salata si aperitiv la doar 18TL, pret foarte bun.
Urmatorul popas il fac in portul Dikili. De aici se ia bacul spre insula Lesvos.
Vizitez centrul si ma bucur sa constat ca pe aici sunt destui biciclisti.
De aici voi parasi circulatul DN 550 si voi pedala 30km pe drumuri secundare pline de farmec si lipsite de trafic.
Cand se lasa seara ajung in portul Aliaga. Aici ma plimb putin pe promenada.
Admir o moschee si mai multi palmieri.
Aici gasesc scoici cu doar 1TL bucata la un vanzator ambulant. Mananc si eu cateva, sunt servite cu orez si cu lamaie. Sunt in elementul meu din nou! Ulterior merg la un restaurant luxos chiar din port si fac o consumatie serioasa si stau pana tarziu. La plecare ma trezesc cu un domn generos care-mi achita toata consumatia si ma conduce cu masina personala la un hotel luxos de 4 stele unde-mi plateste o camera. Deci in a 22-a zi a calatoriei mele voi avea parte de rasfat, un pat confortabil, un dus cu apa calda si posibilitatea sa ma barbieresc in sfarsit. Dupa un somn odihnitor sunt ca nou si am uitat chinurile din Europa. Traiasca poporul turc! Day 22, am pedalat 125km.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)