Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
sâmbătă, 8 martie 2014
57 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 57 (Fascinatia Adriaticii)
Urmeaza sa pedalez foarte bine si trec prin localitatile Latisana, apoi Cervignano iar pana seara ajung la Adriatica la Monfalcone. De aici mai am putin de pedalat pana la Sistiana unde am de coborat 1,5km pana la statiunea de la malul marii. Azi am pedalat peste 150km. Este ziua in care am reusit sa imbin armonios muntele si marea. Daca dimineata urcam la greu in Dolomiti Friulane spre statiunea Montana Piancavallo, seara m-a prins petrecand la Adriatica cu multi turisti. M-am imprietenit cu un turist din America de Sud si cu niste italieni. Am primit sa beau martini si spritz. A fost superb. Am glumit si ne-am simtit bine. Tarziu in noapte m-am dus sa ma culc direct pe plaja la sac intr-un loc unde mai dormisem si anii trecuti. Acest loc este rezervat practice veloaventurierului Pantani Carpaticus. Dimineata cand m-am trezit pe la vreo 10, plaja era deja invadata de babe dar si de nimfe. Ma scol cu greu, imi frec ochii, fac o poza unei durdulii dudui si ma arunc in Adriatica sa-mi fac inviorarea. Asa viata mai zic si eu! Multumesc la Dumnezeu!
Stau cateva ore in acest colt de paradis sa fac baie si sa ma simt bine.
Apoi pedalez spre Slovenia. Am o lunga catarare cu o panta lejera dar constanta. La un moment dat intru pe o autostrada negasind alt drum. Dupa doar 2 minute ma si trag pe dreapta 2 carabinieri. Ma legitimez si le spun povestea, iar ei au amabilitatea sa-mi spuna drumul corect. La doar 1km o iau la dreapta si scap de autostrada, in curand aveam sa urc si in departare vedeam marele oras Trieste pe care am vrut sa-l evit.
Cobor in Muggia care este ultima localitate din extremitatea nord-estica a Italiei. Aici imi gasesc un loc de plaja pe niste bolovani, fac o baie si admir mastodontii din Trieste.
Urmeaza sa pedalez chiar pe malul marii si chiar inainte de intrarea in Slovenia trec pe langa un strand interesant.
In curand ajung in Koper, cel mai mare oras turistic de la Adriatica al slovenilor. Aici ma voi simti minunat. Pt. inceput vizitez portul.
Pe aici intalnesc si multi palmieri.
Mi se face foame si gasesc sa mananc niste cevavcici gustosi la un pret rezonabil.
Azi este o zi mai lejera in care ma voi relaxa, mai pedalez pana in Izola unde ma opresc la un local sa mananc si sa beau. Trebuie sa-mi incarc si celularul si GPS-ul. Localul fiind langa mare, mai fac si cate o baie. Tarziu merg la culcare. Imi gasesc eu un loc ideal la margine de drum in spatele unor boscheti. In timpul noptii ma viziteaza un arici uratel.
Clima mediteraneana fiind excelenta, dorm perfect la sac. Dimineata constat ca am dormit langa un nuc si un smochin.
Ziua urmatoare vizitez Izola, un mic burg-port la Adriatica.
Admir multe ambarcatiuni.
Merg si la plaja sa fac o baie.
Dupa ce ma satur de baie, incep sa pedalez spre Portoroz. Am o frumoasa catarare.
Cobor direct in Croatia. Aici un politest de frontier ma controleaza la sange si ma intreaba daca am droguri. Pierd o ora la vama. Dar apoi mi se permite sa intru in Croatia negasind nimic suspect. Mai am o catarare iar apoi o noua coborare spre oraselul turistic Umag. Aici imi cumpar ceva bun de mancare de la un supermarket.
Apoi merg in port sa fac o baie.
Ajung pe un promontoriu si aici voi ramane toata ziua la baie si la relaxare.
De dormit voi dormi exact in capatul promontoriului la sac sub cerul instelat. A fost sublim.
Dimineata m-am aruncat direct in mare si apoi am plecat sa vizitez centrul istoric al urbei.
Sa nu uitam, ne aflam in Istria unde influenta artei italiene si in special a celei venetiene se simte la tot pasul.
In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)