A glorious song that I really love

Cicloexpeditia "Octombrie mon amour 2009"

day 1

Am pornit din Ineu la ora 14 prima portiune asfaltat am trecut prin Bocsig, Manerau, Voivodeni, Aldesti, Barsa, am ajuns la Sebis unde ne-am oprit la restaurantul Onyx la o ciorba de burta. Am continuat prin Donceni, Buhani, de la Dezna dupa o pauza am luat-o pe un drum forestier pentru traversarea muntilor Codru Moma. Traseu salbatic pitoresc pe valea Deznei, drum prost si urcus greu.Pe la 22 ne-am dat seama ca ne-am pierdut pe drumuri forestiere cautand satul Camp-Moti. Drun numai bolovani, mai sa ne rupem biclele, in sfarsit am ajust pana in satul Camp la ora 23. Ne-am oprit la o bodega sa mancam si sa bem ceva unde ne-am intalnit cu localnicii si ne-am imprietenit cu baiatul barmanului, care ne-a invitat sa dormim la ei acasa. Florin Mos, super om,ne-a dat zagusca de fasole si palinca si am stat de vorba pana la 4 dimineata despre femeile din viata noastra si aventurile noastre pe 2 roti.


day2

Ne-am sculat la 11 si am stat la o cafea pana 13 in birtul lui Nea Mos dupa care am plecat catre Manastirea Izbuc trecand prin satele Izbuc si Calugari. Traseu frumos cu pante de 10 grade cu priveliste superba catre Muntii Bihorului. Am ajun la manastire la 2:30 P.M. unde ne-am cazat si am fost invitati la masa. Am vazut izbucul, si biserica de lemn din secolul 18, stil traditional. Am fost la slujba la 6 dupa care pe la 8 am mancat din nou... fasole.

Fratele Cristi ne-a explicat cateva lucruri despre manastire si ne-a aratat poienitele in drum catre localitatea Avram Iancu.

day 3

noaptea la manastirea Izbuc, dupa ce Claudiu a suferit toata noaptea de durere de masea am plecat, coborare catre Carpinet unde una din biciclete a avut un cablu de viteze spate complet desfacut. Am fixat lantul in satul Crisciorul de jos dupa care am inceput catarea 5 Km catre Varfuri. Medie buna pe catarare, dupa care am coborat 8 Km catre Varfuri. In satul Lazuri Claudiu s-a aprovizionat cu afinata si cu tuica de coarne, antidot impotriva durerii de masea. Am ajuns seara la Vata Bai unde pentru 15 lei de caciula am facut o baie. Cam 60 Km total. Dupa bai am inceput sa cautam un loc de culcare si pana la urma la iesire din localitate la o vila in constructie. Unde Claudiu a baut copios si ascultand Maria Tanase a varsat o lacrima pentru omenire.

day 4

Am strans cortul pe la 11:30 si ne-am dus la un restaurant unde mancasem cu o seara inainte f. f. bine si am mancat micul dejun. Cafeaua excelenta. La 12:20 am pornit la drum. E79, trafic suportabil, pana la rascruce cu drumul spre Geoagiu, bineinteles trecand prii Brad. Am mers pe drum judetean catre Geogiu si ne-a prins ploaia. Am pedalat pe frig si ploaie cu un vant senzational din spate pana in Rapolt unde ne-am adapostit la o bodega. Am inceput sa intrebam de cazare bineinteles nimic ca pensiune, dupa care am incercat la oameni in case. Am avut o mica sansa care s-a spart repede lumea fiind un pic neincrezatoare in straini. Tot stand la bodega aici ne-am gandit sa punem cortul pe un teren viran vizavi. Am aflat ca era al primarului si ca putem cere voie fratelui care statea chiar in capatul ulitei. Am asteptat sa vina pe bicicleta (descris de barmanita) si cand l-am intrebat ne-a invitat la dansul acasa. Norocul iar ne surade neavand placerea de a pune cortul pe ploaie. Total 70 Km. Avem un soricel in camera si sper sa nu ne roada ceva echipament.Seara stam de vorba cu domul Hutu si aflam o cutremuratoare si dramatica poveste de viata, omul in varsta de 62 suferea de o semipareza inca din tinerete si nu se insurase niciodata dar era senin, vesel si lipsit de vicii.

Day 5,

A venit brusc toamna, temperatura abia daca trece de 10 grade Celsius, pedalam pe Valea Muresului, pana la Geogiu trecand prin sate pitoresti.Apoi suntem nevoiti sa pedalam pe drumul european din apropiere de Orastie pana in Sibiu. La un local unde ne oprim pt o omleta si niste virsli, cand merg pana la toaleta ma trezesc ca sunt interpelat de o prostituata care-si ofera serviciile sexuale la preturii derizorii. Vai rau e cu criza asta care le-a afectat si pe ele, bietele fici ratacite ale eternei Eve, In Sebes intalnim cel mai aglomerat trafic din tura, vreo 10 km de masini bara la bara caci se construia la o cale ferata. La Miecurea Bai oprim la o masa imbelsugata la un restaurant iar Razvan mai mestereste la bicicleta. Apoi ajungem la sibiu dupa ce mai avem de urcat inca 2 dealuri spre bucuria mea. Aici vizitam centrul istoric si ne dam intalnire cu niste prieteni pasionati de cicloturism, cu Dani Schwartz, probabil singurul posesor al unui triciclu tandem creat de el din Sibiu si Cosmin Rotar, un prieten vechi de-al meu cu care am facut multe ture in anii studentiei. Ne ducem la Crama National care-mi aduce aminte de boema mea prima tinerete si ne cinstim cum se cuvine la o cana(sau mai de graba oala) de vin fiert. Apoi mergem la Dani care ne mai ajusteaza bicicletele, iar apoi gasim cazare la motel Dumbrava cu doar 80RON pe noapte. Mai stam la inca o bere impreuna cu cei 2 prieteni si apoi ne ducem la culcare.

Day 6,

Dupa ce ne trezim tarziu, constatam ca ploua mocaneste. Pornim pe la ora 11 pe ploaie si dupa doar 8 km in Cisnadioara suntem deja uzi leoarca, caci ploaia s-a intetit. Desi sunt doar 8 grade celsius continuam sa pedalam pe ploaie, trecem de Cisnadie si pe catararea spre sadu ne mai incalzim putin caci tragem tare. Apoi decidem sa facem popas la o terasa unde vedem foc in vatra. Acolo incercam sa ne mai uscam hainele putin si stam la o palincuta si niste mititei. Pana la urma pedalam tot pe ploaie pana la intersectia cu drumul care duce spre Transfagarasan, trecand prin Talmaciu si Avrig unde ne oprim la mormantul lui Gheorghe Lazar.
Ne cazam la hotel Bastion 2000, unde petrecem o seara pe cinste cu o nasa imbelsugata si un vin ales.

Day 7,

Ne trezim pe la ora 10, in timp ce Razvan coboara la o cafea, eu urmaresc putin slujba inchinata sfintei Parascheva, la TV. Era 14 oct, inca nu puteam sa anticipam ca avea sa urmeze una dintre cele mai dure, dramatice dar si fericite zile din viata noastra. Dupa micul dejun si dupa ce Razvan a avut o mica problema cu unflatul unei roti, plecam pe la ora 12. Sunt doar 4 grade Celsius, deja e vreme de iarna, deci al 3-lea anotimp in doar o sapatamana. Ne oprim in Cartisoara la niste poze si-mi aduc aminte de vorbele prietenului meu Cosmin Rotar care-mi zicea in 2007 cand faceam dubla traversare europeana prin Alpi: "Claudiu, sunt mandru de tine, esti un adevarat Badea Cartan modern!" Ei bine, da sunt un urmas al lui Cartan si sunt mandru ca sunt roman.
De la pensiunea Vama Cucului incepe catararea si dupa doar cativa km de urcat ne trezim cu o lapovita frumoasa, pedalam de zor si dupa cota 1000 incepe sa ninga. Ne oprim la Cabana Balea Cascada unde mancam bine si ne mai uscam hainele.
Razvan si-a uitat fesul acasa si manusile, iar eu nu aveam o geaca sau ceva haine groase, doar 2 bluze si o pelerina de ploaie.
Pedalam inainte si ninsoarea devine tot mai puternica, iar stratul de zapada de pe carosabil incepe sa fie tot mai gros. Inaintam greoi si la fiecare km sunt nevoit sa-l astept pe Razvan, care era putin mai lent. Inghetam usor, pe bagajele bicicletelor noastre se depune un gros strat de zapada ca pe sosea. Pe ultimul km sopre balea Lac ne-a prins noaptea si a inceput viscolul, vantul suiera, de pe versanti cadea zapada cu nemiluita, rafale de vant reci ne ciuruiau, bombardandu-ne cu zapada, Razvan nu-ai mai simte loburile urechilor, avand capul gol, iar eu nu-mi mai pot misca degetul mijlociu de la mana dreapta. Traim momente de parca am fi in expeditie in Himalaya sau la Polul Sud.
Lipsa echipamentului poate fi fatala in astfel de situatii. Pana la urma reusim sa ne taram pana la Cabana Paltinu unde ne aflam salvarea, trecand si prin zone unde zapada era de peste 50 cm, fiind nevoiti sa luam bicicleta incarcata de bagaje pe sus, facand un efort considerabil.
Aici ne revenim totusi, dar cazarea fiind cam scumpa de 190RON camera cu 2 paturi, dupa ce mancam copios, constatam ca am ramas fara bani si suntem nevoiti ca ziua urmatoare sa facem cale intoarsa spre Avrig, unde era primul bancomat, de unde ne-am gandit sa luam trenul caci am suferit destul.

Day 8,

Ora 10, dupa micul dejun, incepem coborarea. Utilajul de dezapezire si-a facut treaba, dar e o gheata teribila si sunt -10grade Celsius. Din nou urechiile lui Razvan ingheata la fel ca degetele mele. Eu avannd rotile cam tocite, sufar 4 cazaturi dar la viteza mica, deci fara nici o urmare grava, o singura data dau cu spatele mai vartos de gheata si alunec pe gheata, iar o data incercand sa ma trag din fata unei masini, bicicleta aluneca aproape sub masina iar eu plonjez in dreapta in afara pericolului.
Gheata avem cam pana pe la cota 1200, ne incalzim iar putin la Balea cascada iar apoi continuam, pana la Avrig avem un vant puternic din fata.
De aici schimbam 4 trenuri pana la Ineu unde ajungem abia la 7 AM ziua urmatoare. Prin gara din Arad, pe la 4 AM s-a legat niste politisti comunitari de mine vazandu-ma in asemenea ciudat echipament si crezandu-ma scapat de la azilul de nebuni.

A fost o tura inefabila si de neuitat!

Traiasca cicloturismul!
Multumesc din nou cu mare respect prietenului meu Razvan Anton pt aceasta tura fabuloasa unde m-am simtit erou macar o clipa sau unde era sa devin erou.
Te imbratisez cu drag si te astept la urmatoare aventura pe sfantul plai mioritic, la anul in luna mai.
Claudiu MOGA