In satul Saliste vad niste flori superbe pe care le si imortalizez.
In localitatea Trestia gasesc o casa veche cu un acoperis interesant.
In continuare trebuie sa ma intorc in Baita sa o iau spre Brad. La iesire din comuna se afla o frumoasa manastire.
Inainte de a pleca spre Brad ma intorc 2 km sa vizitez o rezervatie naturala. Traseul este de exceptie si lipsit de trafic.
Ajung in sfarsit si la intrarea in Rezervatia Calcarele de pe dealul Magura.
Aici am parte de frumuseti deosebite. Stanci golase si friabile stralucesc in bataia soarelui.
Incep sa fac multe fotografii la natura ceea atat de generoasa in acest loc. Chiar si vegetatia este interesanta pe aici integrandu-se perfect in decorul sublim.
Raman impresionat de multitudinea de variante ale stancilor. Cuvintele nu vor putea descrie cu perfecta acuratete minunile naturii.
In acest paradis calcaros gasesc si indicii ca toamna bate la usa. Sunt fericit ca pot sa contemplu natura ceea atat de darnica cu cei sensibili care stiu sa o indrageasca si sa se integreze in ea.
Ma invart visator prin acest taram magic al pietrei si inima imi salta de bucurie.
Sunt cu adevarat un cicloturist fericit chiar daca nu ma lafai prin pensiuni si carciumi. Carpaticus e un personaj fericit, un sarman poet privighetor, mereu pe 2 roti, mereu indragostit de arta de a iubi natura si sportul pana la sacrificiu.
Seceta cumplita din aceasta ultima luna a verii se simte in tarana crapata si uscata.
Vine si momentul cand trebuie sa-mi iau ramas bun de la acest colt de rai si sa purced spre Brad. Las in urma superbii munti Metaliferi care sunt atat de putin cunoscuti de catre cicloturistii europeni desi au un imens potential turistic.
Spre satul Ormindea, spre bucuria mea ma asteapta o solicitanta catarare pe piatra cubica. Decorul este de vis, caldura este mare.
Cand ajung in sat sunt uimit sa gasesc bustul Craiului Motilor in curtea unui mot patriot. Ce oameni deosebiti pe aceste meleaguri!
La iesire din sat imi atrage atentia o capita de fan si o cascioara prapadita, arhaica, darapanata. Cine poate stii cate mistere ascunde un astfel de salas?
In continuare mai am de facut o catarare interesanta. Pe traseu ma ataca vreo 3 caini dar am eu ac de cojocul lor. In varf am parte de un peisaj minunat: etern mioritic, etern carpatin. Suntem in splendidul Ardeal. Sunt mandru ca m-am nascut in Ardeal si ca traiesc aici.
Urmeaza o coborare spre localitatea Valisoara, apoi din nou catarare. Pe traseu ma opresc sa mai fac o poza.
Mai urc putin o panta de 7% si ajung in pasul Dealu Mare.
