Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 29 ianuarie 2014

29 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari)- EPISODUL 29 (Splendidul Millstatter See)

De pe terasa localului beneficiez de o priveliste superba.
Noaptea mi-o voi petrece la cort langa localitatea Trebesing.
Ziua urmatoare pedalez pe o soseaua superba in josul unui rau. La un moment dat trec si pe sub o autostrada suspendata. Excelenta infrastructura au austriecii.
Peisajul este relaxant, traficul lejer iar drumul in usoara coborare. Ce-ti mai poti dori oare?
In curand ajung la lacul Millstatter See si fac un popas sa mamanc ceva in oraselul Seeboden.
Urmeaza sa pedalez pe o pista ciclabila impecabila admirand peisaje atractive.
Dupa doar cativa km. de pedalat ajung in Millstatt care este cea mai importanta localitate turistica a acestui lac din Carinthia. Pt. inceput vizitez o manastire.
Aici imi place mult curtea interioara unde observ multe chilii ca la marile noastre manastiri ortodoxe.
Pe aici ma intalnesc si cu un leu sculptat cam uratel.
In fata unei alte biserici ma intampina statuia unui filozof.
Las bicicleta in fata unui reprezentativ altar si e momentul sa intru in cea mai importanta biserica a zonei sa ma inchin si eu cel mai netrebnic dintre pacatosi care sunt. "Nu e o rusine sa intri in biserica, e o rusine linistea serii a o pre face in cazarma isterica." - vorba poetului si multumesc Divinitatii pt. tot. Amin.
Inainte de a intra pastrez un moment de reculegere pt. sarmanii si preafericitii eroi martiri din cele 2 razboaie mondiale care murind de tineri macar poate ca s-au mantuit si au scapat de ispitele si pacatele diavolesti ale acestei lumi materiale desarte daca nu-l ai pe Hristos in inima si sufletul tau.
Vine momentul inchinarii in sfantul lacas de cult.
In aceasta biserica pot admira si mormintele unor mari personalitati de odinioara. Sic transit gloria mundi.
Niste tablouri reusite imi incanta privirea si cugetul.
Zaresc si niste vitralii bine conservate.
Iar apoi cand ies din sfanta biserica ma mai reculeg in fata unor monumente funerare vechi.
Apoi trec la cele lumesti. In centrul orasului zaresc niste sculpturi ale unor domnite goale si aflate in pozitii indecente.
Apoi imi bucur ochii cu niste flori.
In continuare merg la primarie sa incerc sa dau peste un internet gratis. Nu dau decat peste o priza unde imi pot incarca celularul. Intretimp stau pe o banca langa primarie si discut cu niste cicloturisti olandezi pensionari dotati cu niste biciclete superbe.
In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!