Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
sâmbătă, 8 februarie 2014
36 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari)- EPISODUL 36 (spre HOCHTOR PASS- on the very top of Austria)
Ce bine ma simt din nou pe la cota 2000!
Bicicleta mea se descurca in continuare foarte bine desi nu este atat de usor de invins atatea serpentine cu asa un bagaj!
Vremea deocamdata este acceptabila. Din cand in cand chiar iese soarele astfel ca pot face fotografii in voie.
Traficul este destul de intens si vremea extrem de capricioasa.
Vine momentul la o altitudine mai inalta de 2000m sa studiez flora alpina.
Aceasta este cam variata si bogata.
Uite si niste rhododendron!
Sunt un mare admirator al florei alpine si ma incanta chiar si buruienile care traiesc la aceasta altitudine.
Spre norocul meu am cu ce-mi bucura sufletul.
Intalnesc si tricolorul romanesc format din flori pe pajistea alpina austriaca.
Soseaua are uneori chiar si 2 benzi.
Ma catar pe niste stanci sa admir spectacolul mai bine.
Natura este uimitoare in toata plenitudinea sa.
Pe o stanca, stau si cuget. Oare cine traieste viata cu mai multa intensitate si bucurie: modestul biciclist sau domnul motociclist?
Ma apropii tot mai mult de varful pasului. Pe la cota 2300 intalnesc si un restaurant si o telegondola daca bine mai tin minte.
Putin mai sus apare si un utilaj ciudat de dezapezire ce pare foarte vechi.
Vine si o scurta portiune de piatra cubica. Mai am 19 serpentine de facut.
In departare se vede un drum acoperit de zapada cu serpentine abrupte.
Urmeaza sa urc cateva serpentine spectaculoase.
Mai intalnesc chiar si biciclisti, dar se pare ca nu toti posesorii de velovehicul au conditia mea fizica.
In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)