Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
luni, 18 februarie 2019
9 - VeloTurul Europei 2012 (9000km in 123 zile prin 17 tari)
Scurta statistica cu defectiunile pe traseu: - am utilizat 3 tuburi de spray pt. lant - de 8 ori am facut pana la roata din spate - am schimbat 2 anvelope pe spate si o anvelopa si camera la trailer - s-au rupt 2 axe la roata din spate ce le-am schimbat - am stricat si schimbat 2 deraioare - am schimbat de 2 ori saboti de frana pe spate si o data sabotii pe fata - am schimbat lantul o data - am schimbat caseta cu pinioanele pe spate o data - am rupt si schimbat o sa In Franta am luat-o pe traseul: Givet - Fumay - Revin - Charleville Mezieres - Stenay - Verdun - Saint Mihiel - Toul - Epinal - Belfort - Delle. Am parte de un traseu de podis cu multe catarari. Ma prinde ploaia pe drum si in localitatea Mouzon ma adopostesc intr-o pizzerie unde patronul imi face cinste cu o pizza champagnarde delicioasa iar eu comand totusi 2 carafe de roze cu apa minerala. Nu se cade sa profitam mereu de gentiletea sarmanilor oameni, ca e criza si la ei! Hai noroc Carpaticus!
Apoi patrund intr-o ferma cautand adapost, gasesc patronul fermei dormind beat, strig sa vina cineva si vine fiul patronului, un tanar estropiat, adica in carja si cu un picior stramb si ma scoate afara zicand ca nu pot sa ma pun cu cortul pe mosia sa. Era o ditamai ferma a unor oameni bogati si aveau si camere de inchiriat. Sfarsesc prin a dormi cu sacul de dormit in primul sat intr-o statie de autobuz. Toata noaptea ploua. Ziua urmatoare e o zi frumoasa si in curand ajung in oraselul Toul daca nu ma insel unde gasesc o frumoasa catedrala.
Peisajul este interesant cu multe catarari iar ca pe la noi prin Transilvania.
Spre sfarsitul zilei ajung la primul pas BIG din M Vosges unde intalnesc o familie de francezi de treaba care ma invita la o masa imbelsugata. Acest pas l-am facut in tempo puternic in sub 50min de i-am mirat pe francezi. Apoi am dormit cu cortul in zona, domnul Edmond daruindu-mi niste cuie pt. cort.
Ziua urmatoare mai fac cateva catarari in M Vosges. In varful unui BIG ma intalnesc cu niste tineri ciclisti din Germania care-mi fac si o poza.
Urmeaza sa urc pe acoperisul M Vosges la Hohneck unde la o altitudine de 1362m este un restaurant situat intr-un punct de belvedere. Ultimii 2 km spre acest loc sunt foarte dificili cu panta de pana la 20%. Aici servesc si eu masa pe terasa.
Urmatorul pas il fac contra cronometru si reusesc sa fac cei 7km de urcare in 25minute spre marea mea satisfactie, dar primii 5km era panta lejera.
De la St. Maurice incepe cel mai dificil pas din acesti munti spre Ballon d'Alsace, catarare care imi da ceva de furca.
In drum spre Belfort intalnesc o localitate cu niste ciclodecoratii care ma uimesc.
Ajung si in Belfort unde observ o citadela si un leu imens din piatra.
Ajung in sfarsit in Elvetia unde sunt bine intampinat de cetateni inca din primul sat Boncourt unde sunt lasat sa-mi incarc celularul la un bar, apoi ma imprietenesc cu un tip de treaba care-mi face cinste 2 halbe de bere. Discutam multe, im spune cat de grea e viata in Elvetia, cum fara 2000EUR nu poti supravitui decent acolo, bla-bla-bla, is spun si eu cat de bine e la noi si bla-bla-bla, ciocnim paharele in cinstea fraternitatii helveto-romana. Apoi 2 batranei insinsta sa-mi faca cinste niste sandvisuri si o ciocolata calda iar tipul o trimite pe nevasta sa sa-mi duca 2 beri reci din frigiderul lor sa am pt. la pachet. Apoi ma pun cu sacul de dormit in spatele unei case dupa ce intreb proprietarul daca am permisiunea. Mi se aproba locul de odihna si dorm linistit sub un cer instelat gandind la clasici si la pasurile ce vor urma. Pedalez in Elvetia pe ruta: Boncourt - Porrentruy - St Ursanne - Delemont - Moutier - St. Imier -NEUCHATEL - Yverdon les Bains -Baulmes - L'Auberson. Ziua urmatoare pedalez pe valea raului L'Allaine iar dupa localitatea Courgenay incepe urcarea spre un pas dificil care ma cam rupe, avand 2 portiuni cu panta de peste 15%. Ajung in varf dupa mai bine de o ora de lupta.
De aici cobor in St Ursanne, o superba localitate de unde urc din nou de data aceasta un pas mai usor.
Dupa ce cobor cativa km. urmeaza apoi o noua catarare pe un traseu salbatic, aleg un drum putin circulat si foarte pitoresc.
Atmosfera este ca si-n Bucovina noastra, am si rampe dure de urcat dar in nici 2 ore sunt in varful pasului.
Coborarea spre Moutier este delicioasa cu multe serpentine.
Apoi din nou urmeaza o catarare dupe ce pedalez pe valea raului la Birse. Mai Intalnesc si cate un castel cocotat pe un deal.
La un moment dat ajung si la o pestera, un loc de reculegere incarcat de religiozitate al sfintei Colomba.
Iar vine apoi o lunga si grea catarare pe un traseu cu trafic redus.
Dupa ce cobor vreo 10 km am parte de o noua catarare spre lacul Neuchatel. Ca sa zic asa, am cam luat toate pasurile din M. Jura la rand.
Ajung pana la urma si la lac si ma plasez cu sacul de dormit langa un camping intr-o padure. In timpul noptii ma viziteaza niste veverite si un superb arici pe care-l imortalizez si cu care ma joc.
Ziua urmatoare pedalez pe o pista ciclabila impecabila si din cand in cand mai fac cate o baie in lac, vremea fiind superba.
Este o zi de relaxare in care pedalez doar 30km pt. ca decid sa stau la o plaja superba la Grandson. Aici intalnesc un elvetian care-mi da o modica donatie si o harta a Elvetiei. De asemenea mai spre seara ma imprietenesc cu administratorul unui camping din apropiere care-mi face cinste o prajitura, o bere si ma lasa sa dorm gratuit in campingul lor.
Ziua urmatoare ma asteapta o lunga catarare spre un nou BIG: col de l'Aiguillon (1293m). In apropiere de varf ma intalnesc cu 2 pustoaice elvetiene care erau plecate sa faca o tura de doar o saptamana cu bicicletele prin frumoasa lor tara. Stam la povesti, ma poftesc la masa si le invit sa faca o tura si prin Romania pe viitor.
Ajung in Franta, iar cand urc pasul de Jougne (1007m) ma trezesc ca scoate un individ capul pe fereastra masinii si urla la mine frenetic: "Allez, allez Moga!" Mai sa fie de unde stie asta de mine?. Prin Franta pedalez putin si intru iar in Elvetia dupa localitatea Les Tavins. La un moment dat ajung intr-un loc geografic important.
Prin Elvetia pedalez pe ruta: Vallorbe - Mont la Ville - Morges - LAUSANNE - Montreux - Bulle - La Valsante - Jaun - Chateau D'Oex - Les Diablerets - Monthey - Morgins. Inainte de a junge la Lac de Joux ma prinde o furtuna violenta si dorm intr-o anexa la o cabana in varful unui pas unde sunt bine omenit de catre un cabanier care era polonez.
Urmeaza o noua catarare spre un alt pas.
Dupa o lunga coborare ajung la lacul Leman de care ma leaga amintiri de neuitat din anul trecut. Prima localitate unde zaresc lacul este Morges, apoi la Ouchy care tine de Lausanne ma intalnesc cu un cicloturist turc cu un buget inferior mie. Saracul trebuie sa se descurce cu doar 5EUR pe zi. Uite asadar ca se poate sa faci cicloturism si cu bani putini! Daca eu am putut si voi puteti, ramane doar sa visati si sa perseverati!
Pe langa Villette merg la un restaurant unde ma intalnesc cu o romanca care lucreaza ca ospatarita si ma imprietenesc cu niste elvetieni care ma cinstesc, petrecem o seara agreabila iar apoi ma pun cu sacul de dormit langa lac. Ziua urmatoare pedalez pe langa lac si admir podgorii superbe.
In orasul Vevey merg sa fac baie in lac si ma imprietenesc cu o lebada pe care o hranesc cu prajituri.
Peisajul este absolut fabulos, petrec clipe de neuitat.
Incepe din nou o lunga catarare spre Bulle trecand prin Chatel St. Dennis. Diferenta de nivel creste simtitor iar dupa Bulle intru din nou in maretia inefabila a Alpilor. Dupa localitatea Broc ma opresc sa ma odihnesc langa un restaurant ce se numeste "Le tour". Ma trezesc ca vine un ospatar, intra in vorba cu mine si apoi rapid imi aduce o portie excelenta de spaghete si o prajitura din partea casei.
Apoi ma invita in restaurant unde imi face cinste o carafa de vin rosu. Ma imprietenesc si cu o ospatarita magrebiana uratica dar simpatica si ulterior sunt lasat sa ma pun cu sacul de dormit in parculetul de joaca dedicat copiilor din incinta restaurantului. Ziua urmatoare incepe o noua catarare dificila. Ajung si la o capela unde gasesc o frumoasa rugaciune si unde ma reculeg.
Am de luptat la greu cu o rampa dura pe o caldura torida, dar peisajele ma rasplatesc pe deplin.
Fac o catarare spre un sat de munte La Valsainte printr-o zona deosebit de frumoasa apoi ma intorc si fac un pas dificil.
Apoi fac un nou pas dificil col de Mosses (1445m) in varful caruia intalnesc o familie de nemti foarte de treaba, iar veteranul familiei aflat la venerabila varsta de +90 ani imi povesteste aventuri de groaza din vremea celui de-al 2-lea razboi mondial. Primesc si o modica donatie si sunt invitat sa am credinta in Isus ca traim vremuri grele si cele de pe urma. Urmeaza o coborare, apoi iar o urcare spre statiunea Les Diableret unde dorm cu sacul de dormit in spatele unei case de vacante. In timpul noptii sunt speriat de un vulpoi probabil turbat care scoate niste sunete teribile. Scap si din aceasta belea iar ziua urmatoare ma asteapta o catarare lunga intr-o zona de vis.
Dupa 9km de serpentine si peisaje ametitoare ajung in varful pasului.
In timp ce cobor in serpentine spre Villars, la un moment dat imi sare un surub si mi se desprinde trailerul in partea dreapta. Pun o frana brusca si sunt catapultat peste ghidon, aterizez in picioare ca un adevarat nidja si dupa ce-mi remediez defectiunea pot sa pornesc la drum. In orasul Monthey trebuie sa stau cateva ore pe terasa unei benzinarii sa-mi cheltui francii marunti ca in curand voi intra in Franta si nu voi mai avea nevoie de ei. Cumpar sucuri, bere, dulciuri si alte prostii pana reusesc sa ma descotorosesc de ei. Urmeaza o noua catarare si seara mi-o voi petrece dormind cu sacul de dormit in spatele unui hotel sub niste balcoane in statiunea Morgins pe la cota 1300m. Ziua urmatoare mai am de pedalat 2 km pana ajung in pasul Morgins care coincide cu intrarea in Franta.
Ajung in statiunea Chatel de unde incep o noua urcare spre pasul Bassachaux. Inclinatia rampei este dura dar peisajele sunt generoase.
In varf drumul se termina, gasesc doar un complex turistic si sunt nevoit sa ma intorc in Chatel de unde cobor pe valea raului Dranse d'Abbondance. Din localitatea Bonnevaux am parte de o noua catarare in serpentine sub un soare torid. In nici o ora ajung in varful pasului.
Urmeaza o coborare spre lacul Leman unde ma relaxez putin la plaja si facand o bine meritata baia. Noaptea o voi petrece cu sacul de dormit langa un sat in apropiere de lac. In timpul noptii ma surprinde o furtuna din nou si iar sunt salvat de foita de cort a prietenului meu Florin, din inima Dolomitilor. Ziua urmatoare am o zi superba si ma asteapta din nou multe catarari. Dupa 2 ore de urcat ajung intr-un nou pas.
Urmeaza catararea spre un nou pas, pe traseu fiind atacat de un caine violent de la o ferma, traseul fiind foarte salbatic si cu circulatie redusa.
Si din nou iau toate pasurile la rand.
Urmeaza coborarea spre oraselul La Roche sur Foron unde dorm in mijlocul orasului intr-un cort mare de armata. Ziua urmatoare am o catarare superba si mai fac un pas.
Cobor apoi spre lacul Annecy unde ma prinde o furtuna. Imi protejez boarfele si ma arunc in lac in timp ce trazneste. Da cu grindina, vijelia creste in intensitate iar eu imi continui balaceala urland ca un nebun in fata stihiilor deslantuite. E o nebunie! Nu ma nimeresc ghiulelele de foc, spre marea mea bucurie.
Apoi vizitez din nou centrul istoric al minunatului oras din Savoia.
Repede purced a ajunge in Seynod unde am o cunostiinta, un fost prieten de familie pe care in urma cu 11 ani l-am gazduit la mine la Ineu cand impreuna cu un grup de cicloturisti au parcurs traseul Seynod - Ineu care sunt orase infratite. Iata-ma ajuns pt. a 3-a oara la Seynod pe 2 roti, performanta cu care ma pot mandri pe buna dreptate. Intreb intr-un parc unde niste batranei joaca un joc cu bile metalice. Unul dintre ei sare sa ma ajute, si spune sa-l urmez, el urcand la volanul masinii sale. Urcam cam 2 km pe o panta nasoala de scoate sufletul din mine ca sa aflam ca am ajuns la alt Henry Mouton. Coboram inapoi si ajungem la destinatie. Aici apare si domnul Henry, un batran pe la optzeci de ani, nu ma recunoaste, Spune ca sufera de o boala grava care i-a rapit memoria etc. Isi aduce aminte totusi de tanarul Moga, adica de mine cand eram mai tanar, dar nu e interesat de aventura mea, nu ma invita in casa, etc astfel ca dezamagit ii urez un Adieu! si-mi vad de drum.
La cativa km. ajung la Vieugy unde aveam un alt prieten, un om bogat si influent, viceprimar, profesor, scriitor, ciclist. Sun la vila lor un care am fost atat de bine primit in 2007 si de data asta ce credeti ca voi poti? Iese nevasta sa Michelle, spune ca Rene nu e acasa, ma invita sa beau ceva dar vazand ca nu sunt bine primit, refuz si-mi vad de drum. Mare dezamagire pe mine din nou. Merg la carciuma din sat unde ma intalnesc cu carciumarul si cativa clienti pe care-i stiu de anul trecut si de asemenea ma intalnesc cu o betiva simpatica cu care din nou petrec clipe agreabile la un vinisor cumparat de la zgarcitul carciumar. Apoi merg sa-l caut pe Remy, un tanar prieten care are o casa de vacanta in Vieugy. Il intalnesc doar pe bunicul sau, un om foarte simpatic care se apuca sa-mi povesteasca viata sa, cum ca a fost ciclist de performanta in tinerete, in urma cu 60 - 70 ani si ca l-a cunoscut personal si pe Fausto Coppi. Ma serveste cu un vin, cu capsuni si cu rosii din gradina proprie si ma lasa sa ma instalez cu cortul in curtea sa el trebuind sa plece la Bourg St. Maurice unde domiciliaza. Ziua urmatoare ma asteapta un traseu colinar in drum spre un alt mare lac. Am de urcat si un pas dificil in ciuda altitudinii nu prea inalte.
Ajung si la lacul Bourget unde dupa ce am o catarare panoramica, cobor si la manastirea Hautecombe. Aici fac si o baie in lac si ma simt excelent.
In localitatea St. Pierre de Cutille ma imprietenesc cu cine trebuie si sunt lasat sa dorm intr-o rulota intr-un camping dupa ce petrec o seara agreabila alaturi de niste tineri. Mi se ofera chiar si o pizza gratuit. Ziua urmatoare am peisaje deosebite si am mult de urcat pe langa lac pe un drum cu circulatie auto foarte redusa dar plina de ciclisti.
Din nou am parte de un alt pas interesant.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)