Totalul afișărilor de pagină

duminică, 26 noiembrie 2017

Scurte videoclipuri motivationale despre activitatea si viata mea cicloturistica din ultima vreme

25 XI 2017 52km, amintire din copilarie, dealul copilariei mele si imagine groteasca reprezentativa Balcanilor Multumesc Liviu Ivan pt. cadou si ce mi-a adus pocainta! 24 XI 2017 apus de soare langa Iermata si sfaturi pt. o viata mai buna 23 XI 2017 50km, ma bucur de ciori pe langa Ineu 22 XI 2017, sfaturi pt. o viata mai buna pe langa Tamand 16 XI 2017, atacat de caini pe langa Agrisu Mare 15 XI 2017, ma pocaiesc pe Dealul Viilor langa Ineu, am o revelatie 15 XI 2017, noile mele biciclete nu sunt de vanzare, multumesc frumos prietenilor Tibi si Tudor din Bavaria

miercuri, 15 noiembrie 2017

Laude si incurajari de la prieteni!

15 noiembrie 2017, Maria F. Palade Carpaticus, îmi permit ca în numele admiratorilor tăi să-ți mulțumesc pentru prudența de care ai dat dovadă făcînd stînga-mprejur. Prețuim mai mult un Carpaticus uman în viață decît un Carpaticus erou în lumea drepților. Așa că, de cîte ori îți vine să "bravezi" să te gîndești mai întîi la cît de nedrept ar fi să-ți lași fanii lipsiți de savoarea și farmecul atît de special al scurtelor reportaje cicloturistice cu care ne încînți, și prin care ne simțim, într-un fel, răzbunați pe conformismul, rutina, previzibilitatea, lipsa de originaltate, teama, îmbîcseala și altele care, fără a prinde de veste, au pus puțin cîte puțin stăpînire pe cei mai mulți din noi. Faci parte, Carpaticus, dintr-o specie "separată" (vorba lui Cioran despre Beckett) de cicloturiști; mai aproape de aventurieri și vagabonzi decît de categoria oarecum "artificială" a sportivilor, prea "curăței" și prea "bine echipați" ca dincolo de statistici și performanțe tehnice să poată "răscoli" la modul "existențial" pe cineva. Te găsesc mai apropiat de un Virgil Gălățanu, patriarhul de necontestat al ciclorătăcitorilor valahi, personaj copleșitor, de roman sau de film, decît de "răsfățații" și "asepticii" turiști pe bicicletă de pretutindeni, bine mediatizați și oarecum la modă, și care par să lase impresia că numărul de km parcurși și dulcegele emoții turistice ar fi singurele rațiuni ale demersului lor. Firește, ăstea-s observații subiective și, deci, atacabile. Sînt impresiile mele pe care le aștern aici. Păstrează-ți autenticitatea! Trăiască cicloturismul! Și bineînțeles:"O YESSSSS!"
Bogdan Cristea OH YES! :) Unicat Claudiu
Bogdan Orazio Claudiu Moga Dan, stima si felicitarile mele, iti spun din experienta mea ca o sa intalnesti tot mai des heaters , ignorai si urmeaza visul tau care este unul māret si nu landemana oricui. Te astept pe la mine si imi permit sa iti dau doua sfaturi (legi nescrise) 1. Niciodata un pas inapoie si 2. NU renunta niciodata !!
SMaria 24 ianuarie 2012 Sa ne traiesti, om frumos! Vreau sa iti spun cat de mult imi place ce simti si ce faci, inainte de a citi celelalte comentarii, pentru a nu iesi din starea emotionala in care m-ai aruncat cu "memorialul insingurarii pe doua roti"! Am admirat, din totdeauna, oamenii pasionati. Care se dedica unei patimi. Ocupandu-se de suflet si trecand, de cele mai multe ori, peste necesitatile trupului. Iti doresc sa fii mult timp de-acum inainte la fel de sincer si indarjit in tot ce faci! ("Pentru patrie si pentru aga!")Felicitari!
costel rusa17 februarie 2013, 12:10 Te admir...te sustin ....te invidiez...toate la un loc....candva ,eram hotarat sa plec in turul lumii urmand paralela 45 lat. nordica dar au venit obligatiile si am renuntat....deci ca idee,trage tare cat esti liber...mult succes si ...soare mult si vant din spate..
Bogdan Odobescu18 noiembrie 2012, 23:36 bravo, felicitari! Tocmai am descoperit si eu pasiunea aceasta si cu numai cateva luni de antrenament si o bicla de 1000 de lie am facut 500 de km pana la mare intre 9-10 august. Mi-am propus pe la anul mai mult. Bafta multa si spor la pedalat!
Blogescu12 ianuarie 2009, 16:43 Bravo Claudiu, este impresionanta povestea ta. Eu am facut anul trecut turul Dobrogei(830 km). E frumos, n-am ce spune. Iar pe 2009 am planificat Budapesta-Strassbourg via Elvetia. Cine nu a facut asa ceva nu prea pricepe cum e sa pedalezi, sa fii singur cu gandurile tale, hartile tale insotit doar de propriul efort si vis. Toate cele bune si la mai multe tururi !
Calin.Crainic23 februarie 2009, 22:26 esti cel mai tare cicloturist din Romania si probabil din estul continentului. Felicitari pentru cate ai indurat, pregateste-te pentru ce urmeaza! 17 I 2018, Maria F. Palade Carpaticus, dacă ți-ar fi ieșit mișcarea, nu mai tîrziu de 10 zile de la angajare, ai fi murit zdrobit de un perete de beton desprins din structura unei clădiri aflate exact în drumul tău. Niciun os n-ar mai fi rămas întreg din tine, o bară de fier ți-ar fi spintecat pîntecele din dreptul ficatului, pieziș, pînă mai jos de șoldul stîng. Mațele, deșertate pe asfaltul murdar. Fața sluțită, de nerecunoscut. Frînt pe la mijloc, contorsionat înspăimîntător, ai fi fost cusut în pripă pe o masă de ciment, în morgă, de un african pleșuv, homosexual. În lipsa oricărui interes pentru tine venit din țară, municipalitatea ar fi decis incinerarea într-un crematoriu prost utilat. Te-ai fi ales doar cu cîteva parastase, la vremea îndătinată, organizate la Ineu de părinți, de gura lumii și la insistențele parohului. O asociație filatelică ți-ar fi dedicat după un an de la dispariție, un timbru poștal în formă de pară, cu chipul tău din profil și cu un citat dintr-un poet născut în Turda și dispărut în Tulcea. Așa că nu cîrti, bucură-te că ești viu și mai ales mulțumește-i lui Dumnezeu că a făcut imposibilul ca să te întorci. Trăiască cicloturismul! O.Y.! Ba eu cred că de-abia acum merită ajutat. Să presupunem că ai dreptate, e un impostor cinic, un farsor, o hahaleră, buuun; dar cum poți lăsa pustiei un asemenea talent înnăscut, cum poți da cu piciorul șansei unice de a te lăsa "prostit" de un asemenea mirabil "somnambul", ceva între Don Quijote și Petrache Lupu, cum să-ți refuzi unica posibilitate de a contribui, în cel mai banal mod, la nașterea și creșterea unei legende? Cînd foamea de mituri ne seacă, cînd ne uscăm pe picioare de atîta raționalism sterp, de atîta "logică", cînd noi înșine riscăm să ne transformăm într-o mașinărie exclusiv utilitară, intr-o formă de viață semi-umană, în ceva din ce în ce mai greu de definit, cum să ne refuzăm un atît de rar "moment poetic"? Cînd cineva în sfîrșit se îndură a ne întreține fantasmele, a ne răzbuna irosirile, nesuferitele și inevitabilele cumsecădenii, a ne stîrni iluziile și a le preface-n aur pur, tocmai acum, în aceste momente de grație să ne lăsăm cuceriți de spiritul meschin al unor conțopişti de duzină? Să ne punem problema țepuielii?! Pe un asemenea "delir", pe o asemenea spontaneitate deconcertantă, pe o ingenuitate şi ingeniozitate ca asta, de zile mari, e limpede, spiritele nobile ar risipi averi, nu doar cîteva minute de vizionare superficială, așa cum facem noi nevrednicii și neputincioșii. Și ălea veştejite de grija de a nu fi fraieriți! 17 I 2018 Lucian Tigo te urmaresc mai ceva ca serialul Dallas din copilarie. trebuie sa faci o editie gold cu intamplarile tale. sa nu uiti de circul facut la London. pe nimeni n-am urmarit asa cum te urmaresc . 15 I 2018, Marcel Bartic Seara buna! Îl știu pe domnul Claudiu Moga din captivantele lui povestiri de pe forum ciclism.ro. L-am citit, nu o data, cu sufletul la gura, dorindu-mi sa am și eu norocul unor ture macar la un sfert din distanțele pe care le-a parcurs. L-am apreciat că are zeci de mii de kilometri la activ cu biciclete obișnuite, fără pretenții și echipare de sute de euro. Pe care, multi dintre noi nu nu le permitem. Macar cu sufletul, daca nu cu rotile, am ajuns și eu, ca și voi poate, prin toate minunățiile de locuri pe care le-a străbătut in sa până acum. M-a întristat sa citesc evenimentele cu care s-a confruntat în ultima vreme. Nu știu să dau sfaturi. Abia mă îndrum pe mine însumi. Dar cred că un om care a biruit distante uriașe cu resurse atât de puține nu e un model doar pentru noi, pasionați de așa ceva, cât și pentru el. Sunt convins că va ști, cu resurse materiale puține dar mari că ambiție, să treacă cu bine și de acest hop. Drumul spre demnitate e la fel de lung și de greu. Nu va fi o călătorie în care sa poți pune poze pe Facebook. Nu va avea un cort care sa-l protejeze de ispite. Dar satisfacția de la capăt este una care merita orice efort. Succes, Claudiu Moga Dan! 15 I 2018, LV Puticiu Claudiu Moga Dan stii care e culmea? Ca eu fac pariu ca daca ai fi corect si ai spune oamenilor adevarul - "Sunt Claudiu Moga. Am probleme psihice, sufar de anxietate si din cauza asta nu imi pot gasi de lucru, mi-e foarte greu sa lucrez si sa ma concentrez cand sunt alti oameni in jur, iar asa am devenit si dependent de alcool. Practic cicloturismul ca o pasiune si o metoda de a ma relaxa si a scapa de anxietate si presiuni sociale. Daca va plac reportajele mele si vreti sa pot sa fac mai multe (adica voi sa vedeti mai mult, iar eu sa pot sa ma izolez de societate pt ca nu ma pot integra in ea), puteti contribui la aventura mea.Pt asta va rog sa ma contactati in privat". Cred ca ai strange mult mai multi bani din donatii spunand adevarul asta decat prin teatrul pe care il faci de atatia ani.Uita-te si tu pe youtube cate canale exista care traiesc din donatii si fac continut de doi lei. Lumea nu te uraste pt ca ai probleme psihice si pt ca esti dependent de alcool. Ci pt ca minti si incerci sa ii inseli prefacandu-te ca incerci sa fii altceva. LV Puticiu Sunteti cam naivi. Deja ati uitat ca a facut un video chiar si la sfarsitul anului trecut in care a zis ca de atunci nu mai bea. Acum cativa ani a zis ca de atunci incolo pedaleaza doar in scopuri caritabile si ca va merge la lucru. Acum cateva luni va punea sa ii gasiti de lucru desi nu avea nicio intentie sa lucreze. Nu e prima oara cand face treaba asta. Si mai ceva. Postarea asta nu e izvorata din regretul lu imens. Primul lui reflex a fost sa ne spuna ca a fost intr-o super excursie in Anglia si sa ascunda concedierea etc (nu dadea bine pt viitoare donatii). Doar cand l a amenintat Bogdan cu procese si plata excursiei, brusc a devenit Moga o victima a alcoolului si nu mai bea in veci si nu doarme din cauza regretelor care-l macina teribil. Chiar si postarea asta e nimic altceva decat o manipulare sa-l calmeze pe Bogdan si sa ramana cu excursia all inclusive platita de altii. Inteleg sa ii dai unui om 5 sanse sa se indrepte, dar sa l crezi pe cuvant la a 6a e pierdere de timp. Fac pariu ca va raspunde la mesajele astea tare afectate si pline de sfaturi razand si cu f**dul de voi si cu o bere langa computer. Culmea e ca sora-sa e psiholog, dar vad ca nu il trateaza pe pacientul cel mai apropriat. Probabil pt ca el nici nu vrea sa fie tratat, convenindu-i stilul de viata prezent. Ii tin pumnii spre indreptare, ii urez noroc, imi doresc sa o faca, dar n-am nici cea mai mica speranta ca se va schimba ceva. Anca Diana Banica Fii tare Claudiu, nu uita sa ai grija de tine si de corpul tau! ca sa poti sa imparti bucurii, povesti si zambete cu alti oameni! Orice om greseste sau are la un moment dat dificultati care il imping la gesturi de care nu e mandru. Si orice om are ceva bun de oferit celor din jur. Mult succes!
27 02 2018 Andrei Andó Așa este. Poate veniți odată la noi să discutăm despre cicloturism. Îl cuprindem în strategia turistică a județului, chiar ar fi absolut necesar să vorbim. Nu cred că mai e cineva în țară care să aibă experiența dvs. în domeniu.

miercuri, 8 noiembrie 2017

Despre cicloturism, scurt interviu primit de la Oana Creteanu, bloggerita de fashion, pasionata de cicloturism!

1. De ce cicloturism si nu patiserie? Ce distanta ai parcurs pana acum pe bicicleta? Mi-am dorit de mic copil sa calatoresc, iar aceasta dorinta a devenit tot mai puternica si mai intensa incepand cu varsta de 14 ani cand am facut prima calatorie in afara tarii, mai exact o vacanta cu parintii la niste prieteni din Bretania, Franta. In aceea excursie am avut marea sansa sa vizitez casa memoriala a marelui Jules Verne de la Nantes si tot atunci am vazut pt. prima data Oceanul Atlantic si Parisul. Fiind inspirat si influentat de marele scriitor pe care deja il citeam in original mi-am jurat ca voi vedea si eu lumea cum voi avea ocazia. Eram pasionat de sport de mic copil. La 1an si 4 luni am avut prima tricicleta iar primul Pegas l-am avut la varsta de 8 ani. La varsta de 12 ani am inceput sa practic cu succes atletismul si tenisul de masa dar abia la 18 ani dupa ce am terminat liceul am inceput sa strang bani pt. prima bicicleta, nereusind din primul an la admiterea la facultate. In 1998 am intrat la facultatea de Litere, Istorie si Jurnalistica din Cadrul Universitatii Lucian Blaga din Sibiu si am reusit sa-mi cumpar primul MTB. A fost primul an in care m-am apucat sa explorez judetul Arad pe 2 roti. In 1999 la varsta de 20 ani, am facut primul tur serios pe bicicleta prin Transilvania iar in anul 2000 faceam deja prima expeditie de peste 1500km prin tara. Aceasta aventura m-a marcat profund si am prins microbul cicloturismului care urma sa devina un mod de viata. Am continuat pasiunea si in fiecare an turele mele deveneau tot mai lungi. Primul meu tur al tarii de peste 3000km l-am facut in 2003 cand am vazut pt. prima data Maramuresul, Bucovina, Delta si Marea Neagra intr-o tura pe 2 roti implinindu-mi un mare vis. In 2006 am facut cel mai lung tur al tarii pe bicicleta, 4500km in 56 de zile cu multe peripetii. In 2007 am facut prima tura europeana, pedaland pana in Alpii francezi si inapoi, 4500km in 47 zile. De atunci explorez Europe pe 2 roti in fiecare an, cel mai lung tur l-am reusit in 2012 cand am pedalat prin 17 tari in 123zile pe un traseu de 9000km, din Romania si pana in Scotia si inapoi. In cei 20 de ani de cand pedalez am acumulat peste 210 000km pe bicicleta. In fiecare an pedalez cel putin 10 000km, recordul personal l-am dat in 2007 pedaland 17 000km intr-un singur an cand am pedalat inclusiv toata iarna. Important este in viata sa ne gasim o pasiune si sa avem un scop sa putem merge mai departe in drum spre indeplinirea viselor. Nu se poate face nimic la nivel inalt fara pasiune, abnegatie, perseverenta, multa munca si sustinere din partea familiei si a semenilor.
2. Care sunt costurile unei ture? Ai sponsori? Depinde de ce fel de tura ne propunem si depinde de foarte multi factori. Sunt cicloturisti care cheltuie peste 100EUR pe zi iar cei mai necajiti se descurca cu un minim de 5EUR pe zi, mancand in special mancare gatita de dansii la primus. Pt. mine la inceput ma descurcam cu bani foarte putini iar dupa 20 de ani de pedalat in ziua de azi ma descurc cu un buget de 15EUR la zi uneori imi permit sa mananc si la restaurante mai ales in tarile mai putin dezvoltate economic cum ar fi cele din Balcani si Europa Centrala. Cea mai costisitoare tura a fost cea de 123zile din 2012 cand costurile totale s-au ridicat la aproximativ 3000euro, aici socotind si diversele cheltuieli sau transporturi neprevazute cum ar fi reparatii si piese la bicicleta sau bilete pt. vapor. Am avut multe donatii modice de la oameni care au apreciat ce fac, cei mai generosi fiind bavarezii, englezii si elvetienii iar cei mai primitori fiind sarbii. Am avut cateva ture sponsorizate, uneori de oameni de afaceri alteori de prieteni buni stabiliti prin tari straine cum ar fi Germania si Canada dar nici o sponsorizare nu a depasit 500euro pt. o expeditie. De obicei muncesc din greu cateva luni sa strang bani, in special faceam traduceri pe calculator, dar am fost si profesor suplinitor de engleza in niste comune din judetul Arad. De asemenea am lucrat pt. scurte perioade si in tari straine cum ar fi Scotia sau Cehia iar ultimul meu loc de munca a fost in Cipru unde am lucrat 6 luni ca ajutor de ospatar la un mare complex turistic din statiunea Protaras. Deci uneori si la multe ture am avut si sponsori, dar unele ture le-am platit integral din munca mea.
3. Ce inseamna o tura? Pregatire, bagaje etc. O tura inseamna indeplinirea unui nou vis, o noua aventura pe 2 roti. Pt. fiecare tura trebuie sa ma pregatesc atat fizic, adica iarna fac antrenamente, in special atletism dar si material si financiar. Trebuie sa-mi strang banii de urmatoarea aventura iar bagajul este unul normal pt. astfel de calatorii. De obicei bagajul meu nu depaseste 20kg si este format din cort, sac de dormit, izopren, scule pt. bicicleta, aparat foto, uneori si camera video, smartphone, haine, articole pt. igiena personala, uneori si ceva mancare neperisabila, vesela de camping si uneori chiar si un arzator si butelie sa-mi gatesc mancarea daca vreau sa reduc costurile calatoriei.
4. Ai vazut multe locuri frumoase si cu siguranta ai intalnit oameni speciali. Ti-ai dori sa pleci din Romania? E adevarat, am intalnit destui oameni interesanti. Calatoria pe 2 roti iti ofera aceasta sansa sa te intalnesti cu foarte multi oameni iar majoritatea sunt oameni deschisi si de treaba. Am intalnit oameni din toate categoriile sociale si cu mari povesti de viata. Cel mai mult mi-au placut globe-trotterii, mari calatori, intalnind destui care faceau sau au facut chiar si turul lumii pe bicicleta. De asemenea am vazut atatea locuri frumoase care mi-au incantat sufletul in 30 tari europene caci nu ma mai mira si nu ma mai impresioneaza nimic. Dintre toate locurile de basm din Europa cel mai mult mi-au placut Alpii francezi, italieni, elvetieni dar si austrieci, De asemenea iubesc spatiul mediteranean, cel mai bine m-am simtit in Cipru, pe Coasta Dalmatiei, pe Coasta de Azur, in Anatolia, in zona Cinque Terre dar si in surprinzatoarea Albanie care nu este atat de cunoscuta turismului de masa. Sincer prefer tari gen Macedonia, Serbia, Bosnia, Slovacia chiar si Romania in detrimentul tarilor dezvoltate cum ar fi Olanda, Franta, Belgia, Germania, Italia etc. In tarile mai putin dezvoltate din estul Europei ma simt mult mai bine pt. ca-mi pot permite si restaurante iar romanii sunt mult mai respectati decat in tarile din Occident. Da, recunosc ca mi-as dori sa plec din Romania, dar nu definitiv, doar sa muncesc cativa ani in vest sa-mi pot permite expeditiile la care visez. Deja am plecat la munca 6 luni in Cipru in 2016 si voi repeta isprava si in 2018 dar in Anglia sa pot strange bani de o tura pana la Singapore la care visez de peste un deceniu.
5. Cum i-ai convinge pe cititorii blogului meu sa foloseasca mai des bicicleta? In primul rand bicicleta inseamna libertate si sanatate. Suntem o populatie cu grave probleme din cauza sedentarismului care genereaza obezitate si boli cardio-vasculare iar solutia si salvarea este la indemana noastra, Trebuie sa facem sport, trebuie sa facem miscare, recomand macar un 30min activitate fizica pe zi, chiar si mersul pe jos e benefic. Bicicleta este cel mai bun mijloc de transport, mai ales in marile orase. Daca vreti o viata mai frumoasa si satisfacatoare, daca vreti sa fiti mai sanatosi si mai prosperi, va recomand sa utilizati bicicleta cat de des posibil. Macar 30min zilnic ar fi benefic!
Va multumesc pt. intrebari si interesul acordat! Multumesc ca sustineti miscarea si pe subsemnatul! cu respect, Claudiu
Traiasca cicloturismul!