56 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 56 (Prin Parcul Natural Dolomiti Friulane - Italia)

Intotdeauna mi-a placut pizza, mai ales in tara de origine, in "bella Italia". Astfel ca si in acest tur am gustat din aproape toate felurile de pizza. La acest local mi-a placut maniera apetisanta in care este prezentata respectiva delicatete culinara.

Noaptea mi-am petrecut-o la sac intr-o locatie inedita, adica chiar in centrul statiunii in fata barului al carui denumire ma caracterizeaza. Am tot asteptat carabinierii ca sa ma explic si sa dau cu subsemnatul dar se pare ca n-am avut noroc de putina adrenalina astfel ca am dormit nestingherit si nederanjat visand la Alpii mei iubiti.

Dimineata am pornit cam devreme sa nu se mai holbeze turistii la mine si sa nu-mi mai arunce monede derizorii in cap cum am patit odata in Austria. A urmat o superba coborare spre Agordo.

Vremea este perfecta si urmeaza sa pedalez spre Belluno.

Trec si printr-o zona spectaculoasa pe langa Canale di Agordo.

Dupa Belluno pedalez pe un drum circulat pana in Longarone de unde am o noua catarare importanta pe un drum secundar. Urc cativa km. buni pana ajung sa am iar o ampla panorama asupra zonei.

Trec si prin mai multe tunele si intru in Parcul Natural Dolomiti Friulane.

In apropiere de localitatea Erto zaresc un lac paradisiac.

Vremea este torida asa ca ma bucur de umbra gasita in cele cateva tunele.

Drumul urca in continuare dar am parte de peisaje attractive.

In curand ajung la un nou pas mai putin cunoscut.

Urmeaza coborarea pana in pitoreasca localitate Cimolais.

Am nevoie sa scot bani de pe card dar din pacate bancomatul din localitate nu functioneaza asa ca voi face putin foame in acest paradis.

Pedalez in continuare printr-o zona cu clima mediteraneana ce seamana foarte mult cu regiunea orasului Kemer de langa Antalya, de la poalele Muntilor Tahtali din Turcia.

Pana la urma ajung in localitatea turistica Barcis unde gasesc bancomat, imi scot bani, mananc bine si apoi merg sa fac o baie in lacul din localitate unde hranesc cu paine niste lebede, rate, pesti si cu carnat un catelus alb ce seamana cu Candy, catelusul lui sora mea Oana, care nu mai poate de dorul meu pe acasa.

Apoi trag si eu o baie in superbul lac. Ulterior merg la un local unde ma imprietenesc cu un turist care-mi face cinste o carafa de vin si stam la povesti.

Noaptea mi-o petrec in mod original dormind la sac pe buza lacului. In timpul noptii pot admira stelele, Caleea Lactee, surprind si niste stele cazatoare iar la un moment dat sunt vizitat de o feline mica, alba si lunga, posibil o nevastuica sau ceva de genul.

Ziua urmatoare am de urcat 16km spre statiunea Piancavallo care este si ea pe lista clubului BIG. Dupa 10 km de urcat ajung si la un tunel unde fac o pauza sa mananc ceva.

In apropierea statiunii pot admira Monte Cavallo cu altitudinea de 2230m. Acesta este ultimul pas in Alpii italieni, dar voi mai avea de pedalat si prin Alpii Dinarici.

Dupa ce am vazut deja cele mai tari statiuni ale Alpilor, Piancavallo nu ma impresioneaza cu nimic, asa ca nici macar nu ma opresc sa fac o poza. Bag rapid coborarea spre Pordenone iar de aici voi pedala rapid pana in Portogruaro unde e cazul sa sarbatoresc cu niste fructe de mare si masline realizarea celor mai inalte pasuri din Austria, Elvetia si Italia. Pofta buna amice!

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!