24 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari)- EPISODUL 24 (Frumoasa Carinthia - Ossiacher See)

In fata zidurilor incunjuratoare ale manastirii pot observa si un clopot gigantic din Evul Mediu.

Inainte de a parasi localitatea mai admir un pitic de lemn frumos colorat.

Pedalez intr-o zona montana pe valea raului Gurk. Dupa vreo 20 km incepe o ploaie torentiala care ma uda bine.

Spre norocul meu dupa doar cateva minute ajung la un tunel unde ma voi adaposti pana trece ploaia.

Apoi pedalez pana in Feldkirchen unde imi cumpar o salata cu 2,8EUR de la un supermarket. Va fi prima si ultima salata din tur pt. ca in momentul cand am inceput sa o mananc m-am trezit ca expira in ziua in curs. Deci gustul ei a fost destul de denaturat si greoi astfel ca jumatate din ea am aruncat-o la gunoi. Proasta achizitie, dar omul invata din greseli.

De aici mai am putin de pedalat pana la Ossiacher See: un lac turisticizat dotat si cu o excelenta pista ciclabila. E momentul sa mai iau o pauza.

Gasesc un loc perfect de popas unde ma aprovizionez cu apa proaspata.

Continui traseul. Pedalez printr-o zona de vis.

Se pare ca vara vin o groaza de turisti in aceasta zona. Infrastructura este perfecta.

In curand ajung si-n localitatea turistica Ossiach unde cobor la lac sa admir ambarcatiunile.

Dupa ce pleaca vaporul cu turistii imi permit luxul sa fac o baie in zona desi sunt indicatoare "Baden Verboten" - care in germana mea de balta inseamna ca scaldatul ar fi interzis. Hey bine, regulamentul nu se aplica si-n cazul lui Carpaticus. Asa ca trag o super baie alaturi de multi pesti si niste rate salbatice.

Apoi ma apuc sa hranesc fericitele rate cu niste prajiturele.

Vine momentul sa ma relaxez la o bere si admir un fel de falus din lemn.

Seara se apropie asa ca ma vad nevoit sa-mi caut un loc de dormit. Merg la cea mai mare cladire din zona, un palat care a fost transformat in hotel. Intreb pe niste chelneri daca ma pot lasa sa ma pun undeva cu sacul de dormit o noapte si binenteles ca sunt scos afara. Nu ma voi da batut.

Norocul nu ma paraseste, la doar 200m de acest loc nefast am parte de o mare surpriza pozitiva. Ajung la un restaurant de lux unde sunt inteles de seful bucatarilor care spune ca voi dormi pe terasa localului dar dupa acesta se va inchide adica dupa miezul noptii. Intre timp mi se ofera o cina selecta, cea mai tare din tot turul. Nici nu mai stiu ce delicatese mi s-au dat dar putem admira poza si sa ghicim.

Dupa ce mananc bine, mi se da si o carafa de vin alb si socializez cu niste convivi povestindu-le despre aventura mea. Primesc si o modica donatie de la un preot si sunt sfatuit de catre o doamna sa emigrez sa scap din ghetoul care se numeste Romania datorita coruptilor care ne conduc de 25 de ani. Apoi dorm excelent. Noapte buna Carpaticus!

Vine si dimineata si admir din nou lacul de pe terasa restaurantului.

Imi continui tura pe o pista ciclabila impecabila. Ma doare sufletul ca Romania cu al sau urias potential turistic nu va beneficia de astfel de piste poate niciodata datorita "minunatilor" conducatori.

Trec si pe langa gradini splendide, adevarate oaze de liniste si pace.

Mi se face foame si ma rasfat cu cascaval si salam dintre cele mai fine si gustoase. Traiasca din nou bunii mei prieteni sustinatori!

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!

Traiasca tineretea si nebunia ei!