Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
miercuri, 23 mai 2012
Tura superba in M. Zarandului cu prieteni din Timisoara (20mai 2012) - Partea 2
Ne pretam la aceasta indeletnicire pret de cateva minute bune timp in care mai discutam.
Apoi ajungem la intersectia a 2 drumeaguri extrem de proaste. Noi il alegem pe cel care ni se pare ca arata mai bine. Avem iar o panta infernala.
Avem de impins de nu-i adevarat.
Nu ne lasam invinsi de teribila panta ci luptam in continuare.
Cand ajungem in varf constatam ca drumul se infunda, iar am gresit traseul, dar macar putem admira o panorama superba.
Iar ne vedem nevoiti sa coboram pe alt drumeag pe o panta impresionanta.
Ajungem la drumul cel bun de unde iar trebuie sa impingem bicicletele inca aproximativ 1km.
Nu departe de varful dealului zarim si o roata de tractor.
Pana la urma iata-ne pe drumul de culme in varful dealului. Putem rasufla usurati.
De aici putem pedala in sfarsit.
In continuare pedalam pe culmea dealului. In departare putem vedea o casa din Vasoaia, deci suntem pe drumul cel bun.
Pe dealul din dreapta observam niste pete maro, probabil ceva ingrasamant natural.
In partea stanga se vad in zare M. Codru Moma.
Ne facem o poza de grup ca amintire.
Apoi ne continuam traseul pe culmea de nivel.
Traseul este ideal pt. MTB. Ne simtim excelent.
In curand ajungem la prima casa din Vasoaia unde intalnim un porc ce se scalda intr-o baltoaca.
Aici este multa liniste si avem un adevarat paradis rural. Vasoaia este un sat risipit pe un platou in M Zarandului. Acum au mai ramas doar cateva case si o biserica.
Dealurile din jur au aproximativ 500m altitudine.
La o alta gospodarie taraneasca suntem asaltati de mai multi purcei.
n curand trebuie sa ne despartim. Timisorenii trebuie sa continue traseul peste dealuri spre lipova iar eu trebuie sa cobor spre Chisindia. La despartire Nelu si Liviu fac o mica cheta sa am si eu niste bani de drum. Va multumesc mult prieteni si va raman recunoscator! Sa ne revedem sanatosi dragii mei: Liviu, Nelu, Cami si George!
Cobor cativa km pana in Chisindia.
De aici o iau spre Buteni unde fac pauza de hidratare. Aici ma prinde o furtuna iar apoi apare un curcubeu pe cer.
Dupa ce vremea isi revine pedalez cei 27km pana acasa in doar o ora. A fost o tura pe cinste. Sunt fericit ca sunt cicloturist!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)