55 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 55 (Fascinatia Dolomitilor - Italia)

Aici in celebrul pas Pordoi intalnim multi turisti si infrastructura turistica este excelenta.

Semetele stanci ne vegheaza de sus! Pe aici au cunoscut candva momente de glorie marii ciclisti ai lumii. Pe aici a simtit extaz, revelatie si indicibila bucurie si un ciocoflender mioritic - tanarul Pantani Carpaticus, adica eu. Prima data cand am ajuns pe aici, aveam un jaf de bicicleta de fier. Dupa 6 ani am revenit pe o "velomartoaga" mai de "Doamne ajuta". Si totusi daca esti om bogat, daca ai suflet si pasiune pt. acest sport ai putea sa-i donezi lui Carpaticus o bicicleta. Ciao Italia! Ciao amore! Traiasca poezia clipei de vis ce ni-a fost dat! Maestre Fausto, maestre Marco, nu va voi uita niciodata! Turul din 2014 o sa vi-l dedic voua - prieteni dragi ai sufletului meu!

Inainte de a ne desparti sunt invitat de Thomas si de prietenul sau la un sdrudl cu mere si frisca. A fost delicios! La despartire am primit si o modica donatie si am schimbat adresele. Candva ne vom revedea. Ramas bun prieteni bavarezi! Viata e dulce ca un strudl cu frisca atunci cand ai prieteni buni.

Dupa atata emotie pozitiva si pedalat mi s-a facut foame. Initial am vrut sa merg la un restaurant, dar preturile fiind aici prea mari pt. mine am sfarsit a ma instala sub terasa restaurantului hotelului Col di Luna si am mancat ceva mezeluri din traista.

Urmeaza si coborarea in decorul de vis.

Am 9km de coborat spre statiunea Arraba intr-un peisaj fabulous.

Las in urma maretele conglomerate stancoase ale Dolomitilor.

In curand ajung in statiune si e momentul sa fac o pauza.

Socializez cu niste turisti, imi fac provizii de la un minimarket, ma plimb prin statiune, ma mai odihnesc.

Statiunea e destul de dezvoltata si plina de turisti.

Decid sa raman aici peste noapte iar seara ma cinstesc cu o excelenta pizza si niste vin alb.

Noaptea mi-o petrec la sac in spatele unei infrastructure pt. ski.

Ziua urmatoare imi iau ramas bun de la statiune si-mi vad de drum.

Urmeaza o coborare usoara spre Cernadoi.

Trec si pe langa cochete sate de munte.

Pe traseu mai am o usoara catarare spre Selva di Cadore, apoi vine o lunga coborare. La un moment dat ajung la un lac unde fac o pauza sa fac baie.

Urmatorul popas il fac in statiunea Alleghe situate exact la 1000m altitudine.

Aici intalnesc o excelenta infrastructura turistica.

Voi asista aici la o emotionanta mesa in biserica sfantului Blasius. Credinta mea este atat de autentica si multumirea mea adresata Divinitatii pt. tot ce am primit in viata este atat de intensa incat incep sa plang in hohote in vazul tuturor credinciosilor dar si a lui Dumnezeu. Sunt un om sincer si fericit in marea mea solitudine binecuvantata!

Gestul meu religios si profunda mea simtire intrinseca nu ramane nerasplatita de catre sfantul Blasius. Un turist care intra in vorba cu mine imi face o donatie astfel ca seara mi-o petrec la un restaurant unde ma bucur de o delicioasa pizza stropita cu vin alb.

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!