Iata ca a sosit si fericita zi de 21 aprilie, o zi cu totul speciala pt. mine pe care o asteptam de atatea luni cu maxima nerabdare. Vine momentul cand eu Carpaticus si velodromaderul meu Radon trebuie sa pornim spre tarile calde, spre Orient, spre lumea musulmana, spre marea aventura. Vom supravietui oare? Ce ni se va mai intampla in lunga calatorie care ne cheama ca un magnet?
Imi iau toate catrafusele necesare: gioarsa mea de cort gaurit dar care a vazut mai toata Europa, sacul meu de dormit uzat primit din Bosnia - acesta pe post de saltea, sacul meu de dormit Quechua primit din Belgia,combinezonul de ciclism primit de la Camelia din Timisoara, tricoul meu personalizat primit de la Harry din Munchen si restul de echipamente si chestii necesare.
Imi iau la revedere de la parintii Dan si Mariana si de la scumpa mea catelusa Candy. La revedere casa parinteasca si mica urbe unde am copilarit! Ramaneti cu bine!
Pedalez pe ruta clasica spre Tara Motilor. Vremea este buna, prima pauza de hidratare o fac la Buteni.
Dupa inca cativa km. opresc la o pizzerie sa mananc ceva bun. Suntem la intrare in depresiunea Gurahont.
Mai pedalez o ora pana ajung la Gurahont iar de aici incepe o zona frumoasa impadurita.
De aici drumul o ia pe langa Crisul Alb, raul copilariei mele de care sunt legat afectiv.
Inainte de localitatea Gura Vaii pot sa admir o frumoasa zona de carst acoperita de o vegetatie abundenta.
In curand ma bucur sa descopar niste flori de un galben intens.
Suntem intr-o zona periferica a M. Codru Moma in extremitatea vestica a M. Apuseni. Drumul urca lejer spre Varfurile.
In comuna Avram Iancu fac o pauza de masa. Este destul de tarziu. Apoi stau putin la povesti cu niste tineri la un local.
Pe langa Baia de Cris ma prinde noaptea si ma pun cu cortul langa o benzinarie. In prima zi am pedalat aproximativ 100km.
Ziua urmatoare dupa ce mananc niste virsli sunt uimit sa gasesc o cladire care adaposteste Centrul Templier de Excelenta din Brad.
De aici mai pedalez putin pe langa Crisul Alb iar din localitatea Criscior o tai la dreapta spre M. Metaliferi. In curand ajung intr-o localitate cu un nume ciudat.
Peste cativa km. in satul Curechiu intram intr-o lume arhaica a satului ardelean. Aici pot admira doua superbe biserici.
De aici asfaltul dispare si in curand drumul incepe sa urce vertiginos.
Dupa ce ma chinui cam 1km cu panta diabolica vine si coborarea spre satul Oprisesti.
In acest sat gasesc gospodarii arhetipale tipice din Tara Motilor.
In urmatorul sat Poiana intalnesc o frumoasa biserica.
In satul urmator intalnesc o noua biserica interesanta.
De aici mai am o catarare in serpentine de cativa km pana ajung in comuna Almasu Mare unde dau peste muzeul lui Achim Emilian.
Aici observ un vagonet unde intalnesc si un citat de actualitate.
In incheierea acestui prim capitol - Multumesc din suflet celor care m-au sprijinit sa fac si aceasta aventura.
Multumesc lui Dumnezeu ca m-a ocrotit din nou.
Multumesc parintilor Dan si Mariana ca m-au inteles si sustinut mereu.
Si acum multumesc prietenilor sustinatori care au fost numerosi si inimosi.
Multumesc din suflet lui: Teodor Dobrinescu, Bogdan Cristea, Adina si Zoltán Márton - http://Z0ltan77.com/ , Sergiu Havasi, Liviu Marunceac, Sorin Liubarschi, Bogdan Banica, Tibi Muntean, Florin Leonte, Valkai Elod, Horia Nitu si tuturor celor care m-au ajutat.
In Romania cel mai bine am fost primit la Timisoara, Campina si in capitala. In Balcani cei mai primitor oameni au fost in Serbia, Bosnia si Macedonia.
Accesand linkul urmator puteti viziona o emisiune Tv in care-mi povestesc aventurile din penultimul meu mare tur europen si din cariera mea de cicloturist! http://forum.stelici.ro/viewtopic.php?f=51&t=2578
Pedalez pe ruta clasica spre Tara Motilor. Vremea este buna, prima pauza de hidratare o fac la Buteni.
Dupa inca cativa km. opresc la o pizzerie sa mananc ceva bun. Suntem la intrare in depresiunea Gurahont.
Mai pedalez o ora pana ajung la Gurahont iar de aici incepe o zona frumoasa impadurita.
De aici drumul o ia pe langa Crisul Alb, raul copilariei mele de care sunt legat afectiv.
Inainte de localitatea Gura Vaii pot sa admir o frumoasa zona de carst acoperita de o vegetatie abundenta.
In curand ma bucur sa descopar niste flori de un galben intens.
Suntem intr-o zona periferica a M. Codru Moma in extremitatea vestica a M. Apuseni. Drumul urca lejer spre Varfurile.
In comuna Avram Iancu fac o pauza de masa. Este destul de tarziu. Apoi stau putin la povesti cu niste tineri la un local.
Pe langa Baia de Cris ma prinde noaptea si ma pun cu cortul langa o benzinarie. In prima zi am pedalat aproximativ 100km.
Ziua urmatoare dupa ce mananc niste virsli sunt uimit sa gasesc o cladire care adaposteste Centrul Templier de Excelenta din Brad.
De aici mai pedalez putin pe langa Crisul Alb iar din localitatea Criscior o tai la dreapta spre M. Metaliferi. In curand ajung intr-o localitate cu un nume ciudat.
Peste cativa km. in satul Curechiu intram intr-o lume arhaica a satului ardelean. Aici pot admira doua superbe biserici.
De aici asfaltul dispare si in curand drumul incepe sa urce vertiginos.
Dupa ce ma chinui cam 1km cu panta diabolica vine si coborarea spre satul Oprisesti.
In acest sat gasesc gospodarii arhetipale tipice din Tara Motilor.
In urmatorul sat Poiana intalnesc o frumoasa biserica.
In satul urmator intalnesc o noua biserica interesanta.
De aici mai am o catarare in serpentine de cativa km pana ajung in comuna Almasu Mare unde dau peste muzeul lui Achim Emilian.
Aici observ un vagonet unde intalnesc si un citat de actualitate.
In incheierea acestui prim capitol - Multumesc din suflet celor care m-au sprijinit sa fac si aceasta aventura.
Multumesc lui Dumnezeu ca m-a ocrotit din nou.
Multumesc parintilor Dan si Mariana ca m-au inteles si sustinut mereu.
Si acum multumesc prietenilor sustinatori care au fost numerosi si inimosi.
Multumesc din suflet lui: Teodor Dobrinescu, Bogdan Cristea, Adina si Zoltán Márton - http://Z0ltan77.com/ , Sergiu Havasi, Liviu Marunceac, Sorin Liubarschi, Bogdan Banica, Tibi Muntean, Florin Leonte, Valkai Elod, Horia Nitu si tuturor celor care m-au ajutat.
In Romania cel mai bine am fost primit la Timisoara, Campina si in capitala. In Balcani cei mai primitor oameni au fost in Serbia, Bosnia si Macedonia.
Accesand linkul urmator puteti viziona o emisiune Tv in care-mi povestesc aventurile din penultimul meu mare tur europen si din cariera mea de cicloturist! http://forum.stelici.ro/viewtopic.php?f=51&t=2578
