4 - O saptamana de vis prin Apusenii mei dragi 2015 - episodul 4

Urmeaza sa mai urcam o panta infernala, mai trecem pe langa o stana unde suntem intrebati de ciobani unde mergem. Dupa inca un km. decidem sa campam intr-o zona salbatica intr-un peisaj splendid.

Zona este plina de ienuperi.

Suntem norocosi ca mai gasim locuri atat de frumoase in tara noastra.

Ne bucuram de o seara linistita. Facem un foc unde ne frigem niste carnat de calitate si stam la povesti pana spre miezul noptii. Suntem pe la o altitudine de aproximativ 1500m si ne miram cum de este atat de cald. Probabil am avut parte de fenomenul de inversiune termica. Dormim bine si ziua urmatoare suntem pregatiti de o noua aventura. Acesta este locul unde ne-am pus cu cortul inconjurati de ienuperi.

Ziua 4 Platou spre Vladeasa - Rachitele - Dealu Botii - Balcesti - Belis - undeva langa lacul Belis 60km Ziua aceasta se anunta perfecta de pedalat dar putin cam caniculara. Pt. inceput avem de trecut dealul din fata iar pana la el traseul este inierbat dar ciclabil.

Se pare ca nu sunt multi cei care se incumeta sa circule pe aici cu bicicleta. Acest lucru poate fi un atu pt. tara noastra.

Zona este spectaculoasa.

Desi sunt specialist al drumurilor alpine asfaltate, ador si astfel de trasee mai putin umblate.

Ajungem iar la o zona plina de ienuperi de la baza dealului.

De aici avem o noua catarare imposibil de facut pe bicicleta.

Efortul nostru este rasplatit cu panorame uimitoare.

Ne luptam din greu cu panta feroce si cu bolovanii.

In scurtele pauze in care ne tragem sufletul admiram natura cu bucurie in suflet.

Oare ce poate fi mai frumos decat sa tragi la deal ca un rob admirand un colt de rai nebanuit de frumos! Camelia este o eroina! Bravo Cami!

Acesta este drumul pe care l-am visat! Oh yeah!

Haideti flacai si scumpa domnita ca nu mai e mult pana in varf!

Si totusi nu mai avem 12 anisori, mai trebuie sa facem si cate o scurta pauza.

Spre marea noastra incantare ajungem intr-un loc plin cu afine delicioase unde ne delectam papilele gustative.

Avem ce admira din acest loc binecuvantat.

Cum sa nu iubesti natura si mai ales maria sa muntele cand iti ofera astfel de peisaje?

3 - O saptamana de vis prin Apusenii mei dragi 2015 - episodul 3

Portalul de piatra impresioneaza prin monumentalitatea sa la fel ca la Cetatile Ponorului.

In apropiere se afla si o intrare in munte de dimensiuni reduse.

`Cetatea de Piatra` a Transilvaniei nu se dezminte.

Avem la ce sa ne inaltam privirea.

Din pacate n-avem frontale puternice si nici timp sa exploram pestera.

Ne vedem de drum si dupa imca vreo 2 km ajungem la un perfect loc de popas.

Avem si izvor aici si ne delectam cu o apa de inalta puritate.

Mai pedalam putin si intalnim un alt loc prielnic relaxarii aflat chiar la intrarea unei pesteri de unde iesea un parau.

Pedalam in continuare inconjurati de conifere.

In curand incepe adevarata catarare.

Vicu este in mare forma. Fizionomia fetei sale seamana putin cu a regretatului meu mentor Marco Pantani, dar din pacate Vicu este prea modest si discret nu-mi permite sa-i fac o poza de mai aproape. Abia reusesc sa-i mai fur cate o poza din departare.

Ajungem si la o dolina sau sa fie aven. Din pacate nu sunt specialist desi toata viata am umblat prin munti.

Padurile se restrang, in curand vom ajunge la pasunea alpina.

Mai putin si ajungem sa trecem printr-un mic catun al unor crescatori de oi. Suntem latrati de niste dulai.

In continuare drumul devine inciclabil iar panta se inaspreste. Ne vedem nevoiti sa luam bicicletele in spate cu intreaga lor incarcatura.

In varf intalnim un palc stingher de molizi.

Intinsele paduri de conifere intercalate cu zone de pasuni ni se deschid in fata ochilor dupa doar cateva sute de metri de push-bike.

Ajungem la statiunea Padis unde dam de asfalt, dar nu zabovim nimic pe aici, in curand vom parasi iar asfaltul luand-o pe un forestier ce mergea spre Vladeasa. Pe drum facem un popas sa mancam ceva din traista si sa ne odihnim putin. Avem din nou catarare. Trecem iar pe langa un catun de unde Vicu cumpara 1kg de branza direct de la un producator autohton la pretul de doar 15RON.

Mai facem un popas si discutam cu un cioban mai in etate care ne spune unde se afla cel mai adanc aven din Apuseni care este in apropiere. Urmeaza o urcare imposibil de facut pe bicicleta iar in varful ei gasim un loc perfect de campare. am ramas fara apa, asa ca eu si Vicu ne afundam prin padure sa cautam izvorul despre care ne-a povestit ciobanul. Nu-l gasim dar am prilejul sa fotografiez o flora interesanta. Gasesc un muschi ciudat.

Si un arbore ciuruit.

2 - O saptamana de vis prin Apusenii mei dragi 2015 - episodul 2

Spasit intru in biserica sa ma reculeg. Sunt singur in sfantul lacas asa cum mai toata viata ma voi strecura stingher si umil in fata unui destin implacabil. Multumesc Divinitatii pt. fiecare clipa de incantare, sanatate si armonie. Pandesc si anticipez cu febrilitate calea sinuoasa a unui suflet chinuit in asteptarea revelatiei si a inaltarii spirituale. Cicloturismul m-a apropiat mai mult de `Cel Milostiv`care a zamislit lumea aceasta atat de frumoasa si de sublima.

E momentul in meditatie sa ma cufund in rugaciune.

Inca din copilarie m-au fascinat basmele si vietile sfintilor.

Ave Maria ora pro novis!

De mult, in urma cu 15 ani, student fiind am facut o tura prin Muntenia pe urmele marelui martir Brancoveanu. Amintirile ma rascolesc. Amintirile unei tinereti atipice traite pe 2 roti. Aveam o desaga de pelerin si citeam `Pelerinul Rus`. La fel ca alde Becali dar fara sa fi muscat din ticalosia si pacatosenia acestei lumi desarte candva urlam si eu `Hristoase Dumnezeule, viata mea si tot ce am vreau sa ti-o inchin tie!`

Imi amintesc de Grecia si de primii imparati crestini.

Tu maica preacurata si purure fecioara nu ma lasa sa ma pierd in mrejele acestei lumi materiale desarte si inselatoare!

`Dominus Dei, Pater Noster Mirabilis` pe tine te voi sluji si voi lepada pacatul care mi-a manjit tineretea.

Dupa atata reculegere si rugaciune incepe distractia, catararea spre pasul Vartop care are 13km de serpentine cu panta de pana la 12%. Este una din cele mai frumoase catarari din Romania si una din preferatele mele. Pe traseu intalnesc si niste vaci dupa ce urc cativa km.

In nici 2 ore dovedesc catararea si din Vartop incepe coborarea spre arieseni si se intra in judetul Alba. Inspre Arieseni intalnesc gospodarii bine puse la punct.

Casele in general sunt din lemn.

Intalnesc multe capite de fan.

Ajuns in Arieseni ma opresc la o bere la o mica terasa. Apoi voi merge la pensiunea Mama Uta unde voi manca bine si voi dormi in zona cu cortul.

Day 3 Garda de Sus - Casa de Piatra -Padis - Undeva pe un platou alpin la cota 1500 in Muntii Vladeasa 30km. Ziua urmatoare imi dau trezirea prietenii mei Camelia si Vicu cu care am decis in prealabil sa facem un frumos circuit in Apuseni cu cat mai multe trasee off-road. Pt. inceput dupa ce isi lasa masina la niste cunoscuti, o luam in amonte de Garda Seaca, afluent al ariesului inspre catunul turistic Casa de Piatra. Primii 10km sunt asfaltati. in aproximativ o ora ajungem in mica localitate unde gasim un muzeu etnografic.

Aici facem o mica pauza sa bem ceva si sa mancam o placinta moteasca cu afine delicioasa. Zarim si un panou turistic care ne informeaza despre obiectivele turistice ale zonei.

Zona are un farmec aparte cu peisaje de vis.

de aici incepe o catarare mai sustinuta spre Padis si in curand ajungem la pestera Coiba Mare.

Vegetatia este abundenta si salbatica. Observam si multi brusturi.