7 - `Veloexpeditia MIORITICA 2015` Partea 7 - OLTENIA MONTANA

In acest sat am intrebat o doamna de traseul spre Salatrucu, iar aceasta m-a invitat la masa, a vrut sa-mi dea si o bere dar am acceptat doar o cafea si am discutat cu nepoata sa frumoasa Madalina care tocmai terminase Facultatea de Medicina. Dupa cam o ora de discutii mi-am vazut de drum pe Arges in jos, urmatoarea pauza fiind in Orasul Regal Curtea de Arges, prima capitala a Tarii Romanesti. Aici mi-am scos niste bani la un ATM si apoi am plecat direct la Biserica Domneasca care este cea mai veche biserica importanta pastrata din secolul XIV de la sud de Carpati.

Urmeaza sa pedalez spre Ramnicu Valcea. Voi avea de urcat 2 muscele frumoase. In varful primului deal ma intalnesc cu un magarus simpatic.

La nici 100m dau peste 2 catelusi dragalasi ce par abandonati. Mi se rupe inima de mila lor si le rup marunt niste felii de paine, doar atat aveam de mancare asupra mea. Catelusii se imprietenesc cu mine si fug dupa mine cand sunt nevoit sa plec. Asa ca ma opresc ii iau in brate si-i transport la marginea drumului si apoi trebuie sa fug. Vai si amar de Balcani si de saracia spirituala a oamenilor care arunca in strada astfel de animalute! As da pedepse aspre impotriva unor asemenea atrocitati!

Intru in Oltenia, mai precis in judetul Valcea si ma opresc la un local sa ma hidratez. Aici intalnesc o noua situatie demna de consemnat. Un caine intra in magazin si fura o paine in valoare de 1RON. Omul care a pierdut painea fuge infuriat dupa sarmanul animal cu ganduri vindicative. Ma ingrozesc din nou de perversa alterare a sufletului romanesc din aceste vremuri de restriste din punct de vedere spiritual, uman si cultural. As fi vrut sa-l opresc pe individ sa-i ofer de 5 ori mai mult decat costa painea doar sa lase infometatul catel in pace. E prea tarziu insa. Ingandurat nu-mi ramane decat sa privesc peste drum la niste capite de fan si o vaca neagra, `Vesnicia s-a nascut la sat` spunea candva un bun prieten si mentor al sufletului meu.

Ultimii km spre Ramnicu Valcea pedalez pe un drum european plin de tiruri. Intre timp ma prinde si noaptea si am parte de cel mai periculos tronson pe care circul din tot anul in curs, de cateva ori sunt nevoit sa parasesc carosabilul ferindu-ma de tiruri. Pana la urma in apropiere de Caciulata ma pun cu cortul pe o proprietate privata chiar langa drumul european astfel ca voi avea parte de un zgomot infernal intreaga noapte. Cu toate aceste inconveniente reusesc sa dorm destul ca ziua urmatoare sa fiu in forma din nou.

In aceasta dimineata reusesc sa scap de aglomeratul trafic pt. cativa km. luand-o prin Daesti pe cealalta parte a Oltului.

In zona statiunii Caciulata Oltul formeaza un mare lac de acumulare.

In dreapta sunt Muntii Cozia.

Trebuie din nou sa pedalez pe periculosul drum european cativa km. pana la intersectia cu drumul ce o ia spre Voineasa. Ajung in orasul Brezoi si ma opresc putin sa admir un monument in centrul urbei.

De aici scap de trafic si pedalez pe un traseu pitoresc in usoara urcare. In curand ajung la un mare lac.

Las in urma raul Lotru si am o catarare frumoasa spre barajul lacului.

Pedalez cativa km. pe langa lacul Malaia.

In comuna cu nume omonim fac o pauza de hidratare. Soarele este puternic din nou.

In continuare pedalez din nou pe langa un lac.

Peisajele sunt la inaltime.

Malul lacului este cam mocirlos in locul in care un mic afluent se varsa in lac.

Sunt intr-o zona turistica destul de agreabila. Admir dealurile domoale de pe celalalt mal.

In curand ajung si-n Voineasa unde mananc o conserva de fasole cu carnat din traista incalzita la primus.

Urmeaza o lunga catarare de vreo 18km pana in pasul Curmatura Vidrutei. Ma opresc aproape de varf sa admir peisajul.

Sunt din nou in elementul meu la altitudine de peste 1500m inconjurat de paduri de conuifere.

6 - `Veloexpeditia MIORITICA 2015` Partea 6 - MINUNATUL TRANSFAGARASAN

In fata mea se desfasoara in toata splendoarea sa una dintre cele mai frumoase panorame din lume. Vad pana la 100km distanta.

Observ si platoul unde am trait momente de intensa emotie si aventura in urma cu doar 2 zile. Vad si turma de oi si saracacioasa coliba a ciobanilor alpini. Imi amintesc de Marian care la 34 de ani arata imbatranit si spunea ca aici le este greu sus la munte ca se confrunta cu o acuta lipsa de femei.

Mai am o serpentina si voi ajunge in pas.

In cateva miunute sunt in varf, aici e mare imbulzeala de turisti iar preturile sunt aproape ca cele din Alpi.

Aici fac o mica pauza si ma plimb prin zona.

Admir putin si un lac glaciar din mijlocul caruia se inalta o mare stanca.

In scurt timp trec tunelul cu destule emotii datorita traficului intens si zgomotului infernal si intru in Muntenia. Dupa cativa km. de coborare ma opresc sa admir peisajul si sa fac poze.

Din acest loc se vede foarte bine Cabana Capra aflata la 1575m.

Mai cobor cativa km. lasand in urma inaltii munti ai scumpei noastre patrii.

Scap de golul alpin si intru in zona padurilor de conifere.

Dupa inca o ora de pedalat ajung la Cabana Cumpana unde voi petrece o seara agreabila consumand mici si multa bere. Cam scump pretul la bere pe aici, un Ursus este 6RON. Dar peisajul face toti banii. De la terasa pot admira Lacul Vidraru. Pana pe la ora 24 petrec aici facandu-mi mare gaura in buget dar nu regret nimic. O viata avem!

Euforic ma voi pune cu cortul in zona si voi dormi profund pana dimineata cand puternicile raze ale astrului zilei ma izgonesc din cort.

Pedalez pe un drum forestier pe langa lac.

Drumul urca si coboara si eu mor de sete, abia astept sa ajung la baraj. Peisajul este generos.

Observ in curand si primele semne ale toamnei! Of ce vara frumoasa am avut! Din nou cicloturismul mi-a umplut sufletul de bucurie!

Si sunt extrem de mirat de anduranta sarmanei mele prietene - velomartoaga Dulcinea Rozalina care de cateva mii de km. are 3 spite rupte, opturi mari pe spate si este lipsita de frana pe spate. Dar rezista cu stoicism.

Dupa aproximativ o ora, lesinat de sete ajung la o frumoasa cabana unde mananc bine si ma hidratez cum se cuvine. Aici discut si cu niste turisti din Bucuresti care se mira de tura mea si ma admira sincer.

Chiar in apropiere se afla Cetatea Poenari a temutului voievod Vlad Tepes.

Urmatoarea oprire o fac in satul Arefu unde gasesc niste case taranesti pitoresti.

In mijlocul satului ma reculeg in fata unei troite care o reprezinta pe tanara sfanta Filofteia. Povestea vietii sale m-a cutremurat inca din frageda junete cand faceam pelerinaje cu bicicleta pe la manastirile tarii.

5 - `Veloexpeditia MIORITICA 2015` Partea 5 - TRANSFAGARASANUL

In ultimii ani Sibiul a devenit un adevarat oras european cu o buna infrastructura turistica. Gasim chiar si hoteluri moderne.

Ne continuam tura pedaland pe pista ciclabila din parcul `Sub Arini`, apoi dupa ce iesim din Sibiu pedalam spre Rasinari, dupa ce urcam un deal urmeaza coborarea spre Cisnadioara de unde mai avem putin pana in Cisnadie unde putem admira o superba biserica saseasca fortificata.

Aici in centru stam la o terasa la o bere si apoi drumurile noastre se despart. Cisnadie ramane un orasel minunat.

Eu pedalez prin Marginimea Sibiului trecand prin Sadu, Talmaciu, Podu Olt, Racovita si urmatoarea mea oprire va fi la Avrig in fata mormantului marelui carturar Gheorghe Lazar.

Cum treci strada ajungi la modesta casuta unde a vazut lumina zilei marele om de cultura. Se pare ca parintii lui au fost iobagi.

Urmatoarea oprire o fac la cabana Paraul Rece de la poalele Transfagarasanului. Aici mananc bine si apoi ma dreg cu un vinisor.

Noaptea dorm langa Cartisora la cort, fiind lasat sa-mi montez cortul de niste oameni de treaba care lucrau la Decathlon si acum erau in concediu. Dimineata trebuie sa mesteresc ceva la bicicleta, si cat pe ce sa o patesc nasol cand un domn maghiar din Sfantu Gheorghe a scapat un ditamai cutit din mana chiar cand se indrepta spre mine, fiind foarte aproape sa ma raneasca. I-am cerut cutitul sa-mi desfac o conserva de fasole. Pana la urma totul se sfarseste cu bine si la plecare sunt ajutat si cu o modica donatie de un binevoitor domn Florin din Sacele care are un business in domeniul sportiv.

De aici pedalez fara oprire pana la Balea Cascada unde ma opresc la restaurant.

Aici intalnesc o mare afluenta de turisti.

In curand ajung in zona alpina de unde incep serpentinele. Acest tronson turistic seamana mult cu ce putem intalni pe celebrul Stelvio.

Deasupra mea trece si o telecabina.

Ma mai opresc din cand in cand sa admir incredibila sosea alpina.

La un moment dat ma depaseste un ciclist.

Castig repede altitudine.

Ador astfel de serpentine si-mi amintesc cum in urma cu 15 ani la prima mea abordare a Transfagarasanului pe bicicleta, m-am indragostit iremediabil de cicloturism.

Soseaua este tot mai serpuitoare.

Iar peisajul alpin este tot mai incitant.

Am parte si de o vreme perfecta.

Cand mai am doar 1 km de urcat, un baiat dintr-o masina m-a imbarbatat folosind cuvintele `Curaj maestre!` Ma bucur si parca prind aripi desi titulatura de maestru ma cam intimideaza si parca sunt prea tanar sa fiu numit asa. Sunt un biet `bot de huma insufletit care da din pedale si traieste boem.`

In apropiere de varf coloana de masini este impresionanta. Pe Stelvio cam asa arata coloana de biciclisti intr-o zi de weekend insorita.