58 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 58 (Peninsula Istria - Croatia)

Prin Croatia am pedalat pe ruta: Plavanija - Umag - Buje - Motovun - Buzet - Rijeka - Crikvenica - Novi Vinodolski - Jasenak - Ogulin - Josipdol - Slunj - Velika Kladusa (BIH) - Glina - Sisak - Kutina - Daruvar - Dulovac - Slatina - D. Miholjak. Din Umag am inceput sa traversez Istria. Spre Buje am parte de ceva catarare. Intalnesc si multe livezi de maslini pe traseu. In continuare voi face catararea spre Motovun, un renumit burg medieval situat in varful unei coline. Aici voi zabovi cateva ore sa vizitez aceasta bijuterie medievala.

Localitatea seamana cu Sighisoara noastra.

Burgul este plin de turisti straini.

In mai multe locuri intalnesc si prestigiosul simbol venetian. Zona a fost sub ocupatie venetiana cateva secole.

Arhitectura caselor este foarte interesanta.

Strazile sunt inguste si cu piatra cubica.

Atmosfera este ca si-n celebrele burguri italiene.

De aici am o frumoasa panorama asupra zonei.

Mi se face foame si gasesc un magazin unde dau o groaza de bani pe o bucatica de carnat, un castravete si putin cascaval. Dar intr-adevar a fost delicios!

Apoi cobor la soseaua principala si-mi vad de drum. Ajung in curand intr-o statiune unde intalnesc o zona carstica interesanta.

In orasul Buzet gasesc niste oameni de treaba care ma lasa sa dorm intr-o anexa a casei unde sunt bantuit toata noaptea de sobolani. Am avut noroc ca nu m-a muscat nici o bestie iar in timpul noptii a plouat cam mult, asa ca daca ma puneam cu gioarsa mea de cort probabil ca ma udam tot.

Nu mai am mult pana in orasul cu nume deocheat dar eu o voi lua spre Rijeka.

Mai am de facut un pas, am de urcat cel putin 10km apoi vine coborarea spre Opatija unde merg la un supermarket si-mi cumpar un pranz delicios.

Traversez marele oras Rijeka rapid si ajung din nou la Adriatica.

Zona este de vis. Ajung si in Bakar unde pot admira un port superb.

Sa tot pedalezi in asa o zona faina!

Ajung intr-un loc de unde pot admira mai bine portul din Bakar.

Deasupra drumului pe care circul se afla o autostrada suspendata.

In curand ma voi opri la o baie in mare.

Mai pedalez doar cativa km. pana in Bakarac, un port de care ma leaga frumoase amintiri.

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!

57 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 57 (Fascinatia Adriaticii)

Urmeaza sa pedalez foarte bine si trec prin localitatile Latisana, apoi Cervignano iar pana seara ajung la Adriatica la Monfalcone. De aici mai am putin de pedalat pana la Sistiana unde am de coborat 1,5km pana la statiunea de la malul marii. Azi am pedalat peste 150km. Este ziua in care am reusit sa imbin armonios muntele si marea. Daca dimineata urcam la greu in Dolomiti Friulane spre statiunea Montana Piancavallo, seara m-a prins petrecand la Adriatica cu multi turisti. M-am imprietenit cu un turist din America de Sud si cu niste italieni. Am primit sa beau martini si spritz. A fost superb. Am glumit si ne-am simtit bine. Tarziu in noapte m-am dus sa ma culc direct pe plaja la sac intr-un loc unde mai dormisem si anii trecuti. Acest loc este rezervat practice veloaventurierului Pantani Carpaticus. Dimineata cand m-am trezit pe la vreo 10, plaja era deja invadata de babe dar si de nimfe. Ma scol cu greu, imi frec ochii, fac o poza unei durdulii dudui si ma arunc in Adriatica sa-mi fac inviorarea. Asa viata mai zic si eu! Multumesc la Dumnezeu!

Stau cateva ore in acest colt de paradis sa fac baie si sa ma simt bine.

Apoi pedalez spre Slovenia. Am o lunga catarare cu o panta lejera dar constanta. La un moment dat intru pe o autostrada negasind alt drum. Dupa doar 2 minute ma si trag pe dreapta 2 carabinieri. Ma legitimez si le spun povestea, iar ei au amabilitatea sa-mi spuna drumul corect. La doar 1km o iau la dreapta si scap de autostrada, in curand aveam sa urc si in departare vedeam marele oras Trieste pe care am vrut sa-l evit.

Cobor in Muggia care este ultima localitate din extremitatea nord-estica a Italiei. Aici imi gasesc un loc de plaja pe niste bolovani, fac o baie si admir mastodontii din Trieste.

Urmeaza sa pedalez chiar pe malul marii si chiar inainte de intrarea in Slovenia trec pe langa un strand interesant.

In curand ajung in Koper, cel mai mare oras turistic de la Adriatica al slovenilor. Aici ma voi simti minunat. Pt. inceput vizitez portul.

Pe aici intalnesc si multi palmieri.

Mi se face foame si gasesc sa mananc niste cevavcici gustosi la un pret rezonabil.

Azi este o zi mai lejera in care ma voi relaxa, mai pedalez pana in Izola unde ma opresc la un local sa mananc si sa beau. Trebuie sa-mi incarc si celularul si GPS-ul. Localul fiind langa mare, mai fac si cate o baie. Tarziu merg la culcare. Imi gasesc eu un loc ideal la margine de drum in spatele unor boscheti. In timpul noptii ma viziteaza un arici uratel.

Clima mediteraneana fiind excelenta, dorm perfect la sac. Dimineata constat ca am dormit langa un nuc si un smochin.

Ziua urmatoare vizitez Izola, un mic burg-port la Adriatica.

Admir multe ambarcatiuni.

Merg si la plaja sa fac o baie.

Dupa ce ma satur de baie, incep sa pedalez spre Portoroz. Am o frumoasa catarare.

Cobor direct in Croatia. Aici un politest de frontier ma controleaza la sange si ma intreaba daca am droguri. Pierd o ora la vama. Dar apoi mi se permite sa intru in Croatia negasind nimic suspect. Mai am o catarare iar apoi o noua coborare spre oraselul turistic Umag. Aici imi cumpar ceva bun de mancare de la un supermarket.

Apoi merg in port sa fac o baie.

Ajung pe un promontoriu si aici voi ramane toata ziua la baie si la relaxare.

De dormit voi dormi exact in capatul promontoriului la sac sub cerul instelat. A fost sublim.

Dimineata m-am aruncat direct in mare si apoi am plecat sa vizitez centrul istoric al urbei.

Sa nu uitam, ne aflam in Istria unde influenta artei italiene si in special a celei venetiene se simte la tot pasul.

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!

56 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 56 (Prin Parcul Natural Dolomiti Friulane - Italia)

Intotdeauna mi-a placut pizza, mai ales in tara de origine, in "bella Italia". Astfel ca si in acest tur am gustat din aproape toate felurile de pizza. La acest local mi-a placut maniera apetisanta in care este prezentata respectiva delicatete culinara.

Noaptea mi-am petrecut-o la sac intr-o locatie inedita, adica chiar in centrul statiunii in fata barului al carui denumire ma caracterizeaza. Am tot asteptat carabinierii ca sa ma explic si sa dau cu subsemnatul dar se pare ca n-am avut noroc de putina adrenalina astfel ca am dormit nestingherit si nederanjat visand la Alpii mei iubiti.

Dimineata am pornit cam devreme sa nu se mai holbeze turistii la mine si sa nu-mi mai arunce monede derizorii in cap cum am patit odata in Austria. A urmat o superba coborare spre Agordo.

Vremea este perfecta si urmeaza sa pedalez spre Belluno.

Trec si printr-o zona spectaculoasa pe langa Canale di Agordo.

Dupa Belluno pedalez pe un drum circulat pana in Longarone de unde am o noua catarare importanta pe un drum secundar. Urc cativa km. buni pana ajung sa am iar o ampla panorama asupra zonei.

Trec si prin mai multe tunele si intru in Parcul Natural Dolomiti Friulane.

In apropiere de localitatea Erto zaresc un lac paradisiac.

Vremea este torida asa ca ma bucur de umbra gasita in cele cateva tunele.

Drumul urca in continuare dar am parte de peisaje attractive.

In curand ajung la un nou pas mai putin cunoscut.

Urmeaza coborarea pana in pitoreasca localitate Cimolais.

Am nevoie sa scot bani de pe card dar din pacate bancomatul din localitate nu functioneaza asa ca voi face putin foame in acest paradis.

Pedalez in continuare printr-o zona cu clima mediteraneana ce seamana foarte mult cu regiunea orasului Kemer de langa Antalya, de la poalele Muntilor Tahtali din Turcia.

Pana la urma ajung in localitatea turistica Barcis unde gasesc bancomat, imi scot bani, mananc bine si apoi merg sa fac o baie in lacul din localitate unde hranesc cu paine niste lebede, rate, pesti si cu carnat un catelus alb ce seamana cu Candy, catelusul lui sora mea Oana, care nu mai poate de dorul meu pe acasa.

Apoi trag si eu o baie in superbul lac. Ulterior merg la un local unde ma imprietenesc cu un turist care-mi face cinste o carafa de vin si stam la povesti.

Noaptea mi-o petrec in mod original dormind la sac pe buza lacului. In timpul noptii pot admira stelele, Caleea Lactee, surprind si niste stele cazatoare iar la un moment dat sunt vizitat de o feline mica, alba si lunga, posibil o nevastuica sau ceva de genul.

Ziua urmatoare am de urcat 16km spre statiunea Piancavallo care este si ea pe lista clubului BIG. Dupa 10 km de urcat ajung si la un tunel unde fac o pauza sa mananc ceva.

In apropierea statiunii pot admira Monte Cavallo cu altitudinea de 2230m. Acesta este ultimul pas in Alpii italieni, dar voi mai avea de pedalat si prin Alpii Dinarici.

Dupa ce am vazut deja cele mai tari statiuni ale Alpilor, Piancavallo nu ma impresioneaza cu nimic, asa ca nici macar nu ma opresc sa fac o poza. Bag rapid coborarea spre Pordenone iar de aici voi pedala rapid pana in Portogruaro unde e cazul sa sarbatoresc cu niste fructe de mare si masline realizarea celor mai inalte pasuri din Austria, Elvetia si Italia. Pofta buna amice!

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!