Totalul afișărilor de pagină

joi, 18 iunie 2015

2 - Veloexpeditia BALCANICA MIRABILIS 2015 - Partea 2 - Traversare Bosnia pe ploaie

`Toata noaptea a ploat dar am dormit bine si acum a iesit soarele dar este cam rece. Acum sorb o bere Lav dupa ce am mancat un burek cu branza. Mi-am scris amintirile si ma pregatesc sa ajung in Croatia in curand. Aseara am avut momente de spaima si neliniste cand m-am oprit la un local in apropiere de locul unde am campat si am intalnit angajata care era o doamna de etnie rroma, dar care s-a dovedit de treaba si mi-a daruit un pliant cu o biserica din zona. Ea tot vorbea la telefon si ma temeam ca in timpul noptii as putea fi jefuit. Din fericire nu am fost deranjat decat de ploaia abundenta.` In apropiere de granita cu Croatia ajung si la o biserica in constructie.
Prin regiunea Slavonia din Croatia am trecut rapid pe o vreme nasoala si tin minte ca am intalnit 2 cicloturisti croati mai in etate care faceau o tura pe EuroVelo 6 si am facut o singura fotografie la o casa veche ciuruita de gloante di razboiul din `92 -`95.
24 V ora 13 18 "Et nunc bebemus Mogaliter" - asa graise Pantani Carpaticus la Caffe Bar-ul "Square" din Brcko, primul oras din Bosnia in veloperiplul sau european. Trebuie desigur sa sarbatoresc, sunt in a 5-a zi din tur si am pedalat deja in tot atatea tari. Este o performanta mai ales considerand contitiile meteo foarte capricioase. Am avut 3 zile de ploi cumplite. Acum slava domnului, se pare ca vremea da sa se imbunatateasca, dar inca e cam racoare si nu am vazut soarele de multisor. Aseara era sa mor din cauza perversei vreme. A ploat cu galeata dar gratie bunatatii unor oameni din localitatea Vrbanja, regiunea Slavonia, Croatia, am trecut cu bine peste provocarile meteo. La barul "Aurora" am fost vedeta pt. cateva ore, am facut senzatie cu tura mea. Am fost filmat si fotografiat de parca eram un star. Am fost cinstit la greu, mi s-a facut cadou si un tricou cu numele localului care coincide cu cel al `duioasei bunici din frageda-mi pruncie`. Croatii de aseara au fost fabulosi, aprigi si voiosi la bautura, expansivi si dornici sa ajute si insetati sa cunoasca povestea de viata a unui strain velocalator. A fost o serata pe cinste iar afara ploua cu galeata. Am fost salvat si omenit ca niciodata sau sa nu exagerez cum rar mi s-a intamplat si pana la urma la insistentele celui mai infocat `fan` al meu din Vrbanja si anume al bunului meu prieten Milan, am acceptat sa merg la el acasa unde urma sa fiu gazduit. Cand ne-a vazut nevasta sa, la inceput fiind circumspecta a zis ca suna la Politie dar pana la urma am avut parte de multa ospitalitate si caldura familiala. M-am simtit minunat ca un oaspete de seama al unei familii frumoase si implinite. M-au lasat sa fac si un dus si m-am jucat cu niste pisoi si am conversat in engleza cu frumoasele lor fete. Am ramas impresionat pana la lacrimi, desigur ca voi reveni. Ieri m-a prins o torentiala pe traseu de mi s-au udat toate hainele inclusiv adidasii dar in Vrbanja am primit haine si sosete de la prietenii care m-au salvat. Acum sarbatoresc atingerea si pedalarea prin 5 tari in doar 5 zile. Sunt la a 4-a bere la halba Nektar care e foarta buna si costa doar 2KM. Vivat aventura! ora 14 08 Acum pe loc mi-a venit idea ca bunica, biata mea bunica, trecuta in viata de apoi in urma cu doar 6 saptamani si ceva, ma ajuta intens in acest tur, si-mi va oferi inspiratie si protectie. Ea acum e o icoana sfanta pt. mine, proiectata in Univers, de asemenea, acum s-a nimerit la iphone-ul meu sa-mi vina celebra melodie "Sunt vagabondul vietii mele" a marelui si irepetabilului Gheorghe Dinica. Astfel de personalitati din lumea de dincolo desigur ca ma ajuta sa merg mai departe cu curaj, boem, rebel si de neinvins in fata destinului implacabil. Doamne ai mila! Atat pot sa-ti cer! Si sa zic! Beau cu bucurie in suflet si durere metafizica si pt. regretata bunica, pt. ca o viata am si un dor si fior dement de dus pana voi cadea rapus! Doamne fi cu mila si clementa! De asemenea trebuie sa mentionez ca la intrare in Bosnia la granita de la Brcko am intalnit un vames cam obraznic care m-a intrebat si daca am banii necesari sa vizitez Bosnia, fiind putin surprins ca vin cu bicicleta din Romania. "O viata avem! Hai s-o traim!" - vorba lui Gheorghe Ghiorghiu pe care trebuie sa-l caut sa mai povestim cand voi reveni in patria mama. Si acum ascult muzica superba romaneasca si astept cu disperare sa reapara soarele pe cer. Dar azi nu cred sa am vreo sansa. Ai mila Doamne! A venit si momentul sa ma pornesc la drum si am trecut prin localitati unde erau multe monumente in memoria eroilor.
De asemenea am admirat si niste biserici impunatoare.
Day 6, 25 V, ora 12 28, la un bar in Lopare, Bosnia. "Iti multumesc Doamne ca-mi permiti sa gandesc si sa actionez asa cum vreau, multumesc pt. liberul arbitru!" Asa gandeam dupa 5 zile de incercari din partea fortelor naturii. Noroc ca ma dedulcesc la bere Lav si la muzica de fina calitate. Si sunt in Bosnia, una din tarile mele preferate de pe glob. Am avut un noroc teribil ca ieri pe o catarare nasoala spre Tuzla, m-a surprins o ploaie care crestea mereu in intensitate iar la un moment dat drumul asfaltat s-a transformat intr-un macadam plin de gropi, astfel ca m-am gandit sa ma intorc in Lopare si bine am facut. Aici am mancat bine la Fastfood Sile unde am intalnit niste tineri din Munchen, iar o fata care calatorise mult prin lume m-a sponsorizat cu 5EUR ca sa am bani de cazare zicea ea. Patronul localului mi-a dat si el o bere si un sandvis gratuit.
Apoi m-am dus la un local mai select unde am mai primit si acolo o bere gratuit si am conversat cu un cuplu de bosnieci simpatici. Pe la miezul noptii cand cautam un loc de campare prin localitate, m-a oprit un echipaj al Politiei locale sa ma legitimeze iar apoi m-am pus cu cortul in spatele unei mici institutii pe un gazon.
Am dormit bine desi toata noaptea a ploat din nou. Dimineata am avut parte de o surpriza neplacuta. Nu mai puteam nicicum dezlega bicicleta ce era legata de un burlan al respectivei institutii. M-am chinuit pana mi-am facut rana deschisa la degetul aratator al mainii drepte dar fara nici un rezultat. Am avut noroc cu un domn puternic care lucra aici care dupa ce s-a chinuit vreo 15 minute cu un patent performant, a reusit pana la urma sa-mi taie lantul cel gross si sa-mi elibereze velodromaderul sa pot pleca la drum. Nu a vrut sa-mi ia nici un ban pt. marea binefacere. Daca nu era acest domn salvator, aiic ramanea intepenita bicicleta si aici se termina expeditia in mod hilar si ciudat. Acum desi e ora 13 09 inca ploua marunt in continuare. E a 5-a zi consecutiva de ploaie hartuitoare. Noroc ca puterea naturii incepe sa scada. Ieri in ziua a 5-ea din tur am pedalat cel mai putin doar 79km, iar azi voi recidiva caci nu ma lasa vremea si am toate hainele ude. Mai nasol e ca nu mai am cu ce sa inchid bicicleta deci riscul creste si aventura sporeste. Doamne ajuta! Sunt nevoit sa mai beau o bere incet in asteptarea ameliorarii vremii. Of ce aventuri in Lopare, acest adevarat colt de Orient!
Pana la urma ploaia se opreste si eu pornesc la drum, urmeaza traversarea Muntilor Majevica cu varfuri de pana la 1000m. Am o catarare frumoasa de cativa km pe drum neasfaltat, pe coborare intru din nou pe asfalt iar in localitatea Godus ma reculeg la un monument inchinat razboiului recent din urma cu 20 de ani.
Vremea este apasatoare in continuare.
In apropiere de orasul Zvornik opresc la un magazin si aici intalnesc niste tineri galagiosi si curiosi iar unul dintre ei imi face cadou o patura din masina personala vazand ca mi-e cam frig. Azi voi vizita orasul Zvornik iar de aici voi pedala pe frumosul defileu al superbului rau. Am de trecut prin cateva tunele apoi ma opresc la un local unde mi se refuza posibilitatea de a ma pozitiona cu sacul de dormit pe langa rau sau in spatele localui dar e bine ca m-au expediat de acolo, caci la urmatorul restaurant ce se numeste Kod Jena dau lovitura. Gasesc un cetatean vorbitor de limba franceza care imi face cinste 3 beri si-mi rezolva o camera gratuit pt. o noapte. Ura, sunt salvat! dorm foarte bine si afara ploua din nou toata noaptea.
Acesti bosnieci au fost atat de ospitalieri incat mi-au lasat si o bere si ceva de rontait pe masa dar eu nu m-am atins de ele ci recunosc am luat de la ei doar o felie de paine si am scos jambonul meu de acasa si asta mi-a fost cina.
Urmeaza o noua zi mohorata. Am de urcat spre Vlasenica pe valea Raului Jadar. La un moment dat zaresc o biserica in varful unui deal.
Dupa Vlasenica urmeaza o catarare si mai accentuata, am de facut pasul Pogled 1193m iar in orasul montan Han Pijesak decid sa ma opresc. Aici mi-am planuit sa dorm peste noapte cu cortul in apropierea unui restaurant unde gasesc bere la halba excelenta.
Day 7 26 V ora 20 43 Sunt la "Restoran Lovacki dan" din Han Pijesak, un orasel situat pe la 1200m in Bosnia unde se zice ca e cel mai bun ozon din Europa, pe locul 2 vine Nisa pe Coasta de Azur. In urma cu aproape 2 ore am fost tras pe sfoara de doi excroci care vorbind o engleza buna, au catadicsit sa-si comande cate o bere pe contul meu fara sa-mi ceara permisiunea si mai nasol e ca m-am certat putin cu patroana localului unde s-a intamplat daravera. Dansa a fost amabila cu mine si cand am venit inghetat, mi-a facut cinste o supa de taitei si felul 2 niste cartofi natur cu niste bucati de piept de pui pt. care m-a taxat doar 3KM, deci foarte avantajos pt. mine. Am avut un mare noroc ca aproape o ora am reusit sa-mi pun la uscatniste haine in localul lor unde era si o soba si acum voi avea de trecut prin cea mai friguroasa noapte din tur pt. ca ma voi campa chiar in acest oras montan. Am gasit deja locul potrivit. Ieri am mai patimit niste aventuri si amintiri memorabile. In orasul Zvornik ma plimbam bezmetic, aici am mancat cei mai buni cevapi din tur la doar 3,5KM si o baclva la 1,5KM, mai scumpa ca-n Macedonia si albania dar delicioasa. Si asa ziceam ca ma plimbam pe langa bicicleta pe strazile din Zvornik admirand cladirile, ridicandu-mi privirea spre cer si spre un minaret de un alb imaculat incadrat intre blocuri inalte.La un moment dat am vazut un pod pe care circula multra lume care semana mult cu cel de peste Mures despre care ne-a povestit Ioan Slavici din Lipova. Aici eram la raul Drina, "the mighty blue river" care desi mai lat ca Oltul si Muresul si-a pastrat culoarea feciorelnica si cristalina aici fiind la sute de km. departare de locul de obarsie. M-am dus in mod inocent si natural sa-l traversez, sa-l vizitez, sa-mi oglindesc chipul barbos si hirsut in undele sale pure. Dar vai, la un moment dat m-am trezit in fata unui fel de dugheana in care se afla un politist. Am intrebat inocent in engleza "What`s here?". Raspunsul prompt a fost "Border" Asa ca am facut cale intoarsa caci nu vream sa intru in Serbia din nou. Ora 20 59 Tocmai m-am gandit la maestrii Paul Everac - marele dramaturg care mi-a prezis in urma cu 12 ani un frumos viitor pe calea aventurii si Gheorghe Azap - marele poet din Tigvaniu Mic, Banat, pe care promit ca voi merge sa-l caut sa-l revad cand voi reveni din aventura. Sper ca mai traieste, sunt 10 ani de cand nu mai stiu nimic de el. Ora 21 11 Si ce vreau sa mai adaug - ieri 25 V am avut un noroc minunat la localul "Kod Jela" intalnind un bosniac care vorbea bine franceza. Lucrase 20 de ani prin Elvetia si Franta. Acest om m-a ajutat de m-am trezit cu o cazare gratuita ca la hotel, de asemenea mi-a facut cinste 3 beri si am avut o seara agreabila la fel cum voi avea si azi desi temperatura acum e cea mai scazuta din tur si sunt la cea mai mare altitudine de pana acum iar vremea e tot nasoala. E frig si bureaza, vorba lui Bacovia, dar abia astept aventura dormitului cu cortul in aceste conditii considerand ca am doar saci de dormit de vara. Greu va fi pana montez cortul. Ora 22 09 Aici trebuie sa recunosc ca beau cea mai buna bere din tur, e bere la halba Lav, costa doar 2KM si este chiar mai bunaca berea la halba de la Pizzeria Corsaro din Palic. Mai tarziu am mers la o benzinarie unde am intalnit niste tineri minunati care mi-au facut cinste multe beri si o punga de alimente iar unul din ei mi-a dat si o donatie. A fost o seara memorabila. Traiasca Bosnia! Ulterior pe la ora 1 30 AM am fost lasat sa dorm la sacul de dormit exact in incaperea unde am chefuit cu prietenii bosnieci.
Ziua urmatoare pe la 6AM pe o ploaie mocaneasca si 3 grade Celsius sunt scos afara din benzinarie si pedlae pe ploaie inca 2 ore pana in Sokolac pe un drum montan de culme in usoara coborare. Aici murat si inghetat la iesire din localitate ma introduc in sacii de dormit pe beton in fata unui bar care nu functiona. Zac acolo 2 ore tremurand si incercand sa ma mai incalzesc. Urmeaza o lunga catarare spre un nou pas. Aici vrand-nevrand reusesc sa ma mai incalzesc putin. In varf ma opresc la un restaurant sa savurez o ciorba si o salata.
Urmeaza o lunga coborare pe care imi ingheata in special mainile dar si picioarele sunt ude, adidasii fiind imbibati cu apa. La vreo 15km de Sarajevo gasesc un local cu Wifi si raman aici vreo 2 ore sa ma incalzesc si sa-mi anunt prietenii si familia pe Facebook despre expeditia mea. apoi ma opresc la un restaurant de 3 stele unde pe o portie de cevapi si o bere dau 12KM, un pret decent.
Day 8 27 V ora 22 08 Sunt la o bere pe terasa unei benzinarii din capitala Bosniei. Azi am intalnit primul cicloturist cu care am interactionat din tur. Este vorba despre francezul Ludovic care se indrepta spre capitala Romaniei si face o tura de peste o luna prin Europa de Est. Am stat in centru la o bere si am discutat mai multe, el a facut cinste. Frumos din partea lui!
Aseara am avut noroc la o benzinarie din Han Pejsak unde am intalnit niste baieti super de treaba, ne-am simtit excelent, am baut si ras pe saturate. Unul dintre ei m-a si sponsorizat cu 10KM. Apoi am fost lasat sa dorm cu sacul de dormit in benzinarie. Dar dupa multe peripetii iata-ma in Sarajevo, un oras care mi-a placut mult. M-am plimbat putin pe strazile cu atmosfera orientala din centrul vechi.
Am vizitat niste moschei si l-am intalnit pe cicloturistul francez Ludovic.
In Stari Grad am vazut si cum se roaga musulmanii practicanti.

marți, 16 iunie 2015

1 - Veloexpeditia BALCANICA MIRABILIS 2015 - Partea 1 - Prin Ungaria si Serbia

Protagonist - Pantani Carpaticus - 36 anisori, mare veloaventurier balcanic
Velomartoaga - Dulcinea Rozalina - debutanta in expeditii dar cu mare pofta de aventura si ferventa iubitoare de natura
Jurnal intim de calatorie Ziua 5, ora 10 36 AM, la o terasa in Bogojevo, Voivodina, Serbia, drinkuind un Lav matinal "Cine indrazneste sa-si urmeze visurile, acela se cheama un invingator cu siguranta! Mancare, bautura si sex, sunt satul de voi, toate placerile si bucuriile lumesti palesc ca importanta in fata vietii spirituale - singura cale demna de urmat pe drumul lung si spinos al mantuirii" - asa gandise Zarathustra sa fie? Vai nu, erau gandurile ciclotrubadurului Pantani Carpaticus cand pedala usor pe strazile ude ale localitatii Bogajevo, ultima asezare din Serbia inainte de granita cu Croatia. Day 1 - 103km, traseu - Ineu - Pancota - Santana - Curtici - Dorobanti - Turnu - / Battonya - Mezohegyes In ziua 4 ora 10 36 la Bogojevo prima zi cand m-am apucat sa scriu jurnal ziceam dupa aceea cugetare `Sunt foarte bucuros ca revad soarele dupa 2 zile de ploaie aproape continua. Este a 4 - a zi din turul european. In primele 3 zile am pedalat pe ruta Ineu - Curtici - Battonya, am dormit la sac sub cerul instelat pe un camp langa Mezohegyes, in prima zi pedaland 103 km.
La Santana m-am intalnit cu un cetatean foarte simpatic cu care am petrecut si povestit la cateva halbe de bere Golden Brau. Ajuns in Ungaria pe noapte am mancat o pizza si baut o bere la un local din Battonya.
Aici am intalnit un cetatean de etnie romana care a vrut sa ma cazeze la el, dar cand am vazut-o pe nevasta sa, o unguroaica cu probleme mentale manifeste, desigur ca am fugit mancand pamantul, acceptand un mic cadou de la cetatean, o pereche de ochelari vintage. Prima zi a fost canicula. Ziua urmatoare am traversat Ungaria de Sud pe ruta Battonya - Mako - Szeged - Horgos. A fost o zona de campie si am trecut pe langa lanuri cu maci infloriti dar si multe alte culturi cerealiere.
La Szeged am luat o bine meritata pauza sa vizitez orasul.
Cladirea teatrului mi-a placut mult.
Pe cand ma plimbam printr-un parc langa teatru admirand exemplare de arbori rari am constatat ca am pierdut manerul de lemn al pompei mele rudimentare singura cu care sunt capabil sa-mi umflu rotile. Asta este speram sa nu facem pana!
Catedrala din centru este impresionanta.
De asemenea si palatul care o inconjoara.
Tot in centru am descoperit si statuia ecvestra a unui rege ce seamana mult cu cea a Regelui Soare de la Versailles.
Plimbandu-ma prin oras m-am intalnit cu un timisorean care impresionat de calatoria mea s-a apucat sa ma filmeze si fotografieze si mi-a luat un interviu. In continuare m-am intreptat spre vama cu Serbia, dar pe drum am oprit la un restaurant cu autoservire unde am mancat ceva delicios.
Vremea s-a racit considerabil, temperatura a scazut cu 10 grade Celsius fata de ziua precedenta. Am trecut vama pe la Horgos si am ajuns in Serbia, regiunea Voivodina unde am ramas sa ma cinstesc la cea mai tare Pizzerie din toata regiunea care se numeste `Corsaro` si se gaseste in orasul turistic Palic in apropiere de Subotica. Aici dupa ce am baut 2 halbe de bere Lasko a inceput sa ploua si cum ploaia nu a vrut sa se opreasca am mai ramas inca 5 ore in acest local. O bere la halba costa 140SRD.
Aici am mancat si cea mai buna pizza din tot turul ce m-a costat 480SRD si s-a numit Pizza Salvadore.
Pana la urma am dormit la cort langa o benzinarie OMV la iesire din localitate dar impedimentul a fost ca la ora 5 50 AM m-am trezit ca baiatul care m-a lasat sa dorm acolo, respectivul angajat mi-a dat trezirea cu 1 ora si 10 minute mai devreme decat ne intelesesem cu o seara in urma. Toata noaptea a ploat dar nu a intrat picatura de apa in cort si am dormit bine.
Cam nasoala situatie, buimac m-am suit pe bicla la o matinala ora pedaland sub cerul plumburiu. Am vizitat putin centrul istoric al orasului Subotica unde m-am simtit ca intorcandu-ma in trecut pe vremea Comunismului, mare parte din cladiri find cam prafuite si nereconditionate, cam triste si intunecate.
Am descoperit si statuia unui fost mare ciclist.
Chiar in centru am gasit si un palat impresionant.
Apoi dupa ce am mai pedalat inca vreo 20km pana in oraselul Bajmok, m-a surprins din nou ploaia si am ramas vreo 5 ore aici la un bar unde am fost vedeta si apoi am mers la un Fastfood unde am mancat cea mai buna plescavita din tot turul. Aici am servit si niste clatite cu ciocolata excelente.
Aici m-au racolat 3 sarbi betivi si mai in etate si mi-au facut cinste 2 pahare de spricer si am conversat mult cu ei prin limba paraseasca si limbajul corpului cu dansii, ei nefiind cunascatori ai niciunei limbi de circulatie internationala. Pana la urma am pornit pe ploaie iar la iesire din localitate m-am trezit ca vine unul dintre cele 3 personaje cu masina dupa mine si cand m-a ajuns a insistat gesticuland sa merg dupa el sa-mi dea sa mananc. Cu gredu am putut scapa de el, explicand ca sunt satul si ma grabesc. Pe traseu m-a lovit vantul din fata si ploaia marunta pana la Backa Topola, dar am improvizat, mi-am pus vesta reflectorizanta pe cap sub casca, aratand foarte caraghios si starnind rasul unor conducatori auto. de la B. Topola am avut sansa sa pedalez pe o pista ciclabila impecabila pana in localitatea Bajsa. Nu mi-a venit sa cred ca sunt in Voivodina, pista era ca cele din Franta. De aici am avut vant din spate si am avansat foarte repede, uneori depasind viteza de 35km/h. Au inceput sa apara si mici pante, am intrat intr-o zona de podis. Seara am ajuns in Ruski Kristur unde am intalnit un tanar deosebit care era angajat la un Fastfood si care mi-a facut cinste o plescavita, apoi am discutat multe cu el si eu i-am facut cinste o bere Lav. Vorbea o engleza foarte buna, de m-a uimit si mi-a povestit ca el este rutean si am aflat despre greutatile traiului celor multi si necajiti din Voivodina. Mi-a povestit ca nu are televizor si nici nu-si doreste si a vrut sa ma ajute sa-si sune prietenii sa-mi gaseasca o cazare gratuit dar eu mi-am vazut de drum si m-am pus cu cortul la iesire din localitate dupa un boschet.

vineri, 17 aprilie 2015

Expeditia `Bicycle - mon amour 2015` - Plan si notificare

Salut dragi prieteni! In acest sezon estival voi porni in curand in cel de-al 15-lea tur facut de mine cu bicicleta pe batranul continent. Este un an de referinta pt. mine deoarece pasiunea mea face majoratul chiar in acest an. Astfel ca voi face o tura care sa ma satisfaca pe deplin. Voi pedala cel putin 5000km prin cel putin 10 tari atat din estul cat si din vestul Europei. Traseul va fi foarte variat si preponderent montan. Dupa tur vor urma si fotoreportajele cuvenite. Aceasta este o harta cu traseele mele europene anterioare facute pe bicicleta.
Va urma si turul lumii dar dupa cum vedeti deocamdata mai am de pedalat prin Europa! Daca doriti ceva detalii sau sa pedalam impreuna o bucatica din tur ori in caz ca doriti sa ma intalniti pe traseu, puteti lasa aici un mesaj si va voi raspunde. Doresc tuturor un sezon estival de neuitat! Traiasca cicloturismul si prietenia!

sâmbătă, 31 ianuarie 2015

Link emisiuni Tv unde am fost protagonist!

In cei 17 ani de activitate in cicloturism am fost invitat la numeroase emisiuni unde mi-am povestit aventurile. Accesand linkul de mai jos puteti vedea o mica parte din ele! Vizionare placuta!
Link cu emisiuni tv despre aventurile mele cicloturistice! http://forum.stelici.ro/viewtopic.php?f=51&t=2578

vineri, 26 decembrie 2014

Bike trip in the Western Carpathians with my friend Marius Reghis - part 3

The road towards Poiana Horea is quite awful!
Today we will cycle till Fantanele resort where we will eat well at a restaurant and then we will sleep in a nice guest house.
In the morning we have a nice view over the lake from the guest house.
After we eat our breakfast at the same restaurant we will have a tough climb till Marisel.
From here we have a long descent till Tarnita lake.
Because of an annoying and long lasting rain we will stop earlier today and we`ll spend the night in a guest house in Somesu Rece. We`ll have a nice dinner and then a good sleep.
The next day we get to Cluj Napoca where we will eat well in a restaurant in the town` center.
From here we take a train till Teius and then we cycle till Alba Iulia where we will sleep in a cosy guest house. The next day we visit this wonderful town. First we visit the orthodox cathedral.
Here we can see many interesting statues.
The citadel is fully restored and looks great.
The old gates are exquisite.
After we eat well it`s time to start crossing the Western Carpathians on another route. We will cycle along the Ampoi River. At Ampoita we see great limestone formations.
The scenery is generous with plenty of hay cocks.
In Zlatna we stop to eat and we see the building where the national hero Avram Iancu studied when he was a schoolboy.
From here we`ll have to climb a new pass. On our way we pass by a derelict castle.
The last few km. of climb are difficult and when we get to the pass we take a picture on top of it.
We go down till Abrud where we stop to eat at a restaurant and here we meet Cosmin, a friend of mine that helped me in 2011, and he is so kind to pay our bill, he is very generous and we talk about my last cycling adventures. Then we carry on cycling till Rosia Montana where we sleep at a guest house. The next day we`ll enjoy a spectacular view from our balcony.
We like very much this village that could become an important touristic attraction.
From here we cycle toward Brad, we have a small climb till we reach Buces Vulcan` pass that has a spectacular view over a mountain.
Then we`ll enjoy a great descent with hairpins and soon we cycle next to Crisul Alb River and soon we say good bye to the mountains. From Brad we`ll take a train till home.
For this wonderful trip I thank very much my good friend Marius and I am grateful to him for inviting me to this beautiful and unexpected cycling holiday!