12 - Turul Balcanic "La Santa Primavera 2008" - partea 12 (relaxare in zona Cazanelor Dunarii)

In sfarsit ajung iar pe Defileul Dunarii in zona Cazanele Mici langa localitatea Dubova.
Aceleasi marete peisaje ma intampina.


Decorul natural este coplesitor.


Ajung si langa Dubova la Pensiunea "Pui de Urs" a carui patron, domnul Doru este un bun prieten si inimos binefacator al meu. Ne cunoastem de mai multi ani si de fiecare data cand trec prin zona si-l gasesc acasa imi ofera cea mai generoasa ospitalitate. Din nou am norocul sa-l intalnesc si iar sunt primit exceptional de bine. Ma pune la masa, ma omeneste cu de toate si ma invita sa raman vreo 2 zile pe la el sa ma relaxez.
Accept bucuros si sa inceapa distractia!
Ma bucur mult ca-l reintalnesc si pe superbul caine al lui Doru, pe Labus.


Mananc bine, beau bine, socializez si cu niste turisti din Craiova, clienti ai pensiunii. Le povestesc despre aventura mea pe 2 roti si-i impresionez.
Apoi merg sa ma plimb putin si-n incinta pensiunii vad un superb fluture de noapte.


Aici la domnul Doru la pensiunea "Pui de Urs" turistii beneficiaza de toate conditile iar privelistea este de vis.
Cine doreste poate inchiria si hidrobiciclete sau chiar si barca cu motor de la aceasta pensiune.
Craiovenilor le-au placut mult acest mijloc de agrement.


Ma imprietenesc si cu turistii care ma primesc sa merg cu ei cu barca cu motor pana la pestera Ponicova. Domnul Doru este driver si ghid.


Alunecam in mare viteza pe apele fluviului. Deasupra noastra se ridica stanci imense iar Doru ne povesteste despre frumusetile locului. Aflam ca-n zona se gasesc si niste lalele galbene unice in Europa.
Simtim din plin adrenalina.


Ajungem si la gura pesterii Ponicova si patrundem in ea s-o exploram putin.


La intoarcere ne intalnim si cu alti turisti porniti sa exploreze aceasta zona minunata.


Aici ne aflam practic la limita intre Mt. Carpati si Balcani. Pe partea sarbeasca peisajele sunt mai impunatoare, natura fiind mai grandioasa.


Ajunsi la pensiune petrecem de minune toata ziua, avem ce povesti iar bautura si mancarea sunt la discretie. Apoi sunt lasat sa dorm pe o canapea deci nu mai trebuie sa ma obosesc sa pun cortul.
Ziua urmatoare merg cu craiovenii la o excursie "per pedes" sa facem cel mai frumos traseu de trekking din zona, urcarea pe masivul Ciucaru Mare. Pana in centrul comunei Dubova mergem cu masinile, eu fiind nevoit sa mai renunt putin la "bidiviul de fier" si sa incerc sa ma bucur de avantajele tehnicii moderne.
De aici mergem pe jos cam 30 minute pana ajungem in locul cu cea mai spectaculoasa panorama asupra Dunarii.
N-am cuvinte sa descriu cat de frumos poate sa fie aici dar pozele vor vorbi de la sine.


Mult mi-a fost dat sa calatoresc dar sincer sa fiu cu asa un inedit si ireal de frumos peisaj nu tin minte sa ma mai fi intalnit vreodata.


Nu ne mai saturam sa admiram Dunarea si extremitatea sudica a Muntilor Stara Planina. Ce bine ca zona s-a pastrat salbatica si inca nu a fost invadata de turismul de masa!


Traim momente de maxima incantare si facem multa poze aici. Craiovenii sunt foarte entuziasmati.


La intoarcere jucam si un fotbal pe terenul din comuna iar inapoi mergem din nou cu masina si punem muzica tare, ne simtim super.


Pe traseu intalnim si un biciclist spre marea mea satisfactie. Aceasta zona are un imens potential pt. cicloturism.


La pensiune stam iar si sarbatorim pana seara tarziu iar atmosfera este foarte destinsa si joviala.
Ziua urmatoare vine momentul sa-mi iau ramas bun de la craioveni si de la domnul Doru pe care abia astept sa-l revad.
Pedalez pe traseul meu preferat, pe Defileul Dunarii, de care m-am indragostit inca din anul 2000.
Acest drum magnific a fost construit de niste nobili maghiari, de niste influenti grofi pe vremea Imperiului Austro-Ungar.


Se aici de la "Pui de Urs" mai am de pedalat 400km pana acasa.
O singura fotografie am mai facut in tot turul reprezentand un superb apus de soare in judetul Caras Severin.


Si astfel s-a incheiat unul dintre cele mai savuroase ture din viata buiastrului ciclohaiduc Pantani Carpaticus.

Niculina Stoican - Liliac cu flori marunte

11 - Turul Balcanic "La Santa Primavera 2008" - partea 11 (prin fascinanta Bulgarie)

In curand ajung din nou sa pedalez pe drumul E79 dar pe un tronson nou pt. mine. Mai am de urcat pasul Chureshki Pateka(968m)in traverasrea muntilor Stara Planina (Balcani). Urmeaza coborarea spre Botevgrad. Am o vreme excelenta si ma simt foarte bine. Sunt doar eu, bicicleta si umbra mea. Ce sa-mi mai pot dori in viata?


Intr-un sat intalnesc un cuib de barza amplasat pe o biserica, lucru mai rar intalnit.


Mai pedalez 2 ore si ajung in orasul Vratsa unde ma opresc la un restaurant sa mananc o ciorba de burta. Fata care serveste e foarte draguta. Aici intalnesc si niste picturi interesante. Una dintre ele reprezinta o tarancuta autohtona.


Steagul Bulgariei este si el prezent aici.


In aceasta zona se afla cea mai populara zona carstica din tara, un real magnet pt. alpinisti. Peisajele sunt pitoresti.


Tot aici se afla si cunoscuta lor pestera Ledenika. Mai pedalez putin si ajung la restaurantul Balcanika care ma incanta instantaneu. Ma decid inopinat sa raman aici sa sarbatoresc. Tocmai trecusem muntii Balcani si facusem un tur magnific in Peninsula cu nume omonim.
Sa curga vinul asadar! Et nunc bebemus mogaliter!
Si aici gasesc tot felul de desene interesante printre care si pe Dionysia, iubita zeului prea bautor si buna prietena a subsemnatului ciclist.


Tot aici gasesc si o harta interesanta unde sunt treecute toate podgoriile din Bulgaria.


Beau un vin rosu excelent, stau pe terasa la soare, visez si-mi scriu memoriile in tihna. Of cate senzatii mi-a oferit practicarea cicloturismului - aceasta nobila indeletnicire a celor alesi!


Hai sa mai bem un paharel sa ne veselim nitel! Traiasca Bulgaria! Traiasca cicloturismul!


Ca si prietenul meu Anton Duma, poate cel mai mare cicloturist roman al momentului, se pare ca stiu si eu sa-mi traiesc clipa si sa ma bucur de un cicloturism plin de satisfactii. Viata e scurta si trebuie sa profitam de tinerete.
Dar ce pacat ca nu poti fi chiar cu toate in viata!
Si totusi singuratatea ma sufoca iar acest trist sentiment imi este exacerbat brusc vazand un desen care dupa parerea mea reprezinta beatitudinea si armonia dragostei feciorelnice si pure din povestile populare de odinioara din aceste tinuturi mitologice.


Petrec o seara agreabila dupa care ma asez cu cortul in zona.
Ziua urmatoare mai am putin de pedalat pana in Montana de unde scap de drumul european si o iau pe un drum mai putin circulat spre Lom.
Pe langa localitatea Rasovo gasesc un lac si ma apuc de "birdwatching". Studiez comportamentul unei berze care era la vanatoare de pesti si broaste.


Ajuns in Lom ma opresc la un restaurant sa mananc ceva si admir din nou un acvariu cu pesti exotici.


Pana aici mi-a fost. Gata mi-am spart bugetul, mai am bani doar de bac asa ca ma apuc de botanica pe ultimii 65km pana in Vidin.
O iau frumos pe langa Dunare, zona este destul de interesanta iar flora este destul de dezvoltata. La un moment dat gasesc niste flori rosii.


Putin mai departe studiez o buruiana.


Mai intalnesc si niste flori galbene unde un melc si-a gasit culcus. Suntem la inceputul lunii Mai iar aceasta zona are puternice influente ale climei submediteraneene.


Chiar inainte de Vidin sunt interpelat de niste prostituate. Le explic sa-mi dea pace ca sunt lefter si-mi vad de drum.
Ajung in sfarsit la locul unde se ia bacul si in timpul traversarii am norocul sa-i intalnesc pe Benny si Alfred: 2 aventurieri din Germania care facusera si ei o tura interesanta prin Balcani.


Ne imprietenim repede. La Calafat ma insotesc la posta unde mama mi-a trimis niste bani, apoi mergem la o pizza si sa bem ceva prin oras. Discutam multe, ne intelegem de minune iar ulterior chiar mi-au facut o vizita acasa si ai mei le-au oferit ospitalitate, din pacate, eu fiind plecat intr-o expeditie europeana.
Apoi imi vad de drum.
La Maglavit, emotie mare pe capul meu. La un local il intalnesc pe nea Voinea, primul roman cu care apuc sa vorbesc in scumpa limba stramoseasca.
Hai la multi ani Oltenia! La multi ani nea Voinea!


Emotia este atat de mare ca incep sa plang ca o muiere iar nea Voinea si alti 3 comeseni incep sa rada in hohote.


Apoi mai pedalez pana in judetul Mehedinti la Cujmir unde ma pun cu cortul langa o benzinarie. Ziua urmatoare la intrare in municipiul Drobeta Turnu Severin vad o minune mare: un betiv doarme pe burta in mijlocul drumului european.
Hei comedie, suntem in Balcani, unde totul este luat mai lejer, vorba unui scriitor.


Urmatorul popas il fac la un restaurant langa Portile de Fier unde imi aduc aminte de hoarda de cicloturisti occidentali din urma cu o luna. Acum trebuie ca vor fi aproape de Iran.

Traiasca Bulgaria! - dedicatie speciala pt. distinsa doamna Lidia Bradley - presedinta fundatiei Aspera din Brasov

10 - Turul Balcanic "La Santa Primavera 2008" - partea 10 (prin muntii Bulgariei)

Desi la inceput mi-e cam teama de caini, dar dupa ce le dau o paine sa manance, ma imprietenesc cu ei si ma joc cu ei putin.


Urmeaza o coborare periculoasa in serpentine pana in localitatea Kato Nevrokopi.


Mai am putin si ajung in Bulgaria trecand pe la vama greceasca din Exochi unde din pacate nu reusesc sa-mi schimb banii astfel ca mai pedalez vreo 20km pana in oraselul Gotse Delchev unde fac rost de leva in sfarsit.
Este momentul sa fac un popas la un cochet restaurant unde sunt multe sculpturi ca cele colectionate de tatal meu.


Tot aici imi atrage atentia si o vulpe impanata ce pare ca ma priveste fix.


Pedalez apoi pe valea raului Mesta unde am parte de peisaje minunate asemanatoare cu cele de pe Defileul Jiului de la noi.


Vremea este mult mai racoroasa, temperatura a scazut cu cel putin 10 grade fata de zilele precedente cand pedalm pe tarmul Marii Egee.
Am intrat in zona montana, in stanga mea se inalta Muntii Pirin.
Dupa ce mai pedalez vreo 20km este momentul sa ma opresc din nou. Este cam tarziu si e tot mai frig dar gasesc un local interesant a carui terasa imi place in mod special.


Aici ma intalnesc cu un simpatic musulman cu Mustafa, un tanar de treaba care lucrase in Portugalia. Ma intretin cu el toata seara si ne simtim bine sorbind bere Pirin si povestindu-ne aventurile.
Noaptea mi-o petrec in cort langa raul Mesta.
Ziua urmatoare trec prin localitatea cu nume omonim de unde cumpar niste iconite pt. mama si pt. sora mea. Pictura bisericii este foarte reusita.


Urmeaza o portiune pitoreasca care culmineaza cu peisajele deosebite de pe langa localitatea Banya, aproape de celebra lor statiune Bansko. Sunt la poalele muntilor Pirin.


Pedalez in continuare pe langa raul Mesta, sunt intr-o zona montana si am de urcat lejer dar constant.
In localitatea Yakoruda vizitez o moschee.


Apoi e momentul sa stau la o terasa sa servesc o ciorba. De aici am o ampla panorama asupra traditionalei localitati care are multi etnici musulmani.


Aici intalnesc o draguta fetita care se legana cu grilajul unei usi. Discut putin cu ea in engleza pana vine mama ei si o izgoneste.


In curand incepe sa ploua si intru si eu in local unde spre surprinderea mea ma intalnesc din nou cu Mustafa cara vraja o domnisoara.
Stau aici si mai beau niste bere Pirin asteptand sa treaca ploaia. Intre timp mai admir si un frumos acvariu unde ma rog la pestisorul de aur sa-mi indeplineasca dorinta sa treaca ploaia.


Din pacate n-am noroc, ploua toata ziua, asa ca mai avansez doar cativa km in care ma ud tot si ma decid sa raman in zona pana trece intemperia.
Sunt in Cherna Mesta unde raman la un local pana seara tarziu, afara continua sa ploua. Discut cu cativa localnici, unul chiar dorea sa-mi ofere gazduire dar n-am acceptat. Pana la urma s-a inchis localul si am ramas pe terasa sa-mi termin consumatia alturi de noul meu prieten: catelul Pavlo.


Ma descurc si dorm cu cortul langa localitate. Ziua urmatoare din fericire nu mai ploua si am de catarat la greu pana-n localitatea Yundola unde fac pauza de masa la un resturant. De aici am o coborare de 27 km si inghet de frig, dar fac un mic popas pe langa un rau de munte sa-mi revin si sa mai pun o haina pe mine.


In localitatea Belovo intru pe un drum circulat si fac o pauza sa mananc ceva. Aici beau cea mai iefina bere din tot turul care costa 0,75leva adica 1,5RON. Mai ce vremuri bune au fost! Ce ieftin era odata!
Incepand cu localitatea Mirovo, acest drum national merge in paralel cu o autostrada si sunt profund mirat de infrastructura rutiera din Bulgaria.
Suntem intr-o zona deluroasa iar autostrada trece si prin niste tuneluri.


Bate un vant violent din fata si inaintez cu greu. Dupa inca 2 ore de efort fac un popas in natura si o pun de un picnic.


Nu mai am mult pana ajung la un viaduct impresionat pe unde trece autostrada spre Sofia.


Tot aici gasesc si un monument comemorativ. Un tanar se pare ca a cazut de pe viaduct gasindu-si tragicul sfarsit in mod atat de violent.
Dumnezeu sa-l ierte!
"Vita brevis, gaudeamus igitur!" (Sa ne bucuram asadar caci viata e scurta)


Seara mi-o petrec in localitatea Vakarel pe la niste localuri. Este noaptea invierii si localurile sunt pline de ortodoxii bulgari. Ma intalnesc cu oameni generosi care-mi fac cinste dulciuri, mancare si bautura. Slujba de inviere o privesc la un televizor la un local la marginea localitatii iar la masa mea mai stau 2 minori veseli care consuma multa bere. Este veselie mare si atmosfera festiva!
Tarziu ma pun cu cortul langa sat si dimineata sunt trezit de o turma de capre si de domnul cioban care ma sperie rau purtand un cogeamite baltag in mana.
In localitatea Novi Han se ia la intrecere cu mine un pustan cu un MTB si il las sa ma intreaca spre marea sa satisfactie.
Tot aici am privilegiul sa ma bucur vizual de cele mai frumoase flori din tot turul: lalele, lalele, frumoase ca turele mele!


De aici o iau pe un drum cu trafic redus si ajung in oraselul Elin Pelin unde gasesc niste relicve artistice din epoca de proasta pomenire cand eram sub cizma bolsevica atat noi cat si vecinii de la sud de Dunare.