60 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 60 (Bosnia)

In curand intru in Bosnia si ajung in orasul Veliko Kladusa unde imi schimb 20EUR in marci bosniece. Voi sta putin in Bosnia deci voi fi boier cu aceasta mica suma. De langa restaurantul unde mi-am schimbat banii pot vedea punctul de trecere a frontierei intre Bosnia si Croatia. Suntem intr-o zona colinara.

E momentul sa ma simt bine si sa socializez cu bosniecii. Vizitez orasul si pana la urma ma imprietenesc cu un cuplu de bosnieci foarte ospitalieri si cumsecade si petrecem intr-un club unde sunt primit foarte bine. Sunt omenit si cinstit si primesc chiar si o modica donatie de la prietenul din fotografie. Traiasca prietenia romano-bosniaca!

Dupa chef si voie buna, ma pun si dorm la sac dupa un bloc si sunt in perfecta siguranta. Suntem intr-o tara sigura. Nu stiu daca pateam la fel daca ma puneam la sac dupa un bloc intr-un oras in Romania. Ciudat este faptul caci am fost furat si in Occident cand m-am pus la sac de exemplu in Namur, Belgia cand in timpul noptii un cetatean mi-a furat rucsacul in 2012 in timpul noptii.

Ziua urmatoare iau un delicios mic dejun format dintr-o portie de cevapcici.

Sunt tot in Veliko Kladusa unde gasesc un telefon public care-mi aduce aminte de vremurile de odinioara.

Vizitez orasul si vad multe masini luxoase. Orasul pare foarte viu si multi oameni circula pe strazi.

Urmeaza sa mai pedalez pana in Vrnograc. Am si ceva catarari pe traseu. Aici admir o frumoasa moschee.

Admir si un basorelief ciudat.

Mai iau o portie de cevapci ca trebuie sa-mi cheltui banii. In curand voi ajunge din nou in Croatia.

La iesire din localitate gasesc un interesant cimitir.

Continui sa pedalez. Drumul este destul de prost si adesea intalnesc si case noi impunatoare.

Mai fac o pauza in ultima localitate din Bosnia inainte de Croatia, in Bosanska Bojna unde admir o biserica.

Langa ea este si un cimitir vechi.

Intru in Croatia si continui sa pedalez intr-o zona salbatica pe un drum neasfaltat. Am de urcat cativa km., trec prin sate parasite si apoi vine coborarea spre Glina si ajung la drum asfaltat si la civilizatie. Voi dormi la sac langa o gospodarie la intrare in orasul Glina.

Ziua urmatoare fac o pauza in Petrinja unde mananc excelent de la un supermarket.

Urmatoarea pauza o fac intr-un sat langa orasul Kutina unde gasesc o superba bisericuta de lemn.

Seara ajung in orasul Daruvar unde da norocul peste mine. Ma imprietenesc cu un ofiter superior, seful unei unitati militare. Astfel ca dupa ce primesc de baut cateva beri si povestim multe alaturi de alti ofiteri, sunt dus cu jeepul in unitatea militara securizata si mi se da o camera si un laptop sa intru pe facebook. Ziua urmatoare, prietenul meu ofiterul imi da si o donatie cu care ma voi duce la spa-ul din localitate sa ma simt bine.

Aici ma simt minunat, conditiile sunt excelente.

Ma dau si pe toboggan, ma cinstesc si la restaurant. Traiasca prietenia romano-croata!

Calitatea apei este super. Mai trag cate o baie.

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!

59 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 59 (Coasta Dalmatiei si Alpii Dinarici - Croatia)

Toata ziua raman in aceasta frumoasa localitate si fac baie si ma simt bine.

Seara command o excelenta pizza cu fructe de mare de la un restaurant apoi merg si dorm la sac sub un pod.

Ziua urmatoare pedalez pe Coasta Dalmatiei. Traseul este de vis.

Zona este plina de formatiuni carstice.

Pacat ca traficul este cam intens!

In curand pot sa admir in dreapta mea insula Krk care este legata de continent printr-un impresionant pod.

In scurt timp ajung in orasul Crkvenica.

Urmeaza sa mai pedalez avand in dreapta mea insula Krk.

Ajuns in Novi Vinodolski este momentul sa ma simt bine in acest paradis marin. Stau vreo 2 ore la baie. Pe aici vad multe barci de fitze si arbusti mediteraneeni.

Mi se face foame si-mi cumpar de la un supermarket un meniu mediteraneean: niste peste, cartofi prajiti si niste paste.

Vine momentul cand trebuie sa-mi iau ramas bun de la Adriatica si voi aborda o lunga catarare cu peste 1000m diferenta de nivel.

Fac marea imprudenta sa nu-mi iau apa la mine, asa ca ma chinui vreo 10km pe catarare sub un soare puternic pana ajung intr-un sat de munte unde gasesc apa si poposesc putin la o bere. Aici se frigea si un porc la protap.

Urmeaza sa traversez muntii Velika Kapela care sunt cam salbatici, neintalnind nici o cabana pe o distanta de cel putin 20km. Pana la urma am noroc in Jasenak unde intalnesc niste oameni minunati care ma omenesc si-mi permit sa ma pun cu cortul in curtea casei lor. In timpul noptii temperatura a scazut cu cel putin 10 grade fata de zona de coasta.

Mai am putin de pedalat prin munti si in curand las Alpii Dinarici in urma.

In oraselul Ogulin gasesc o interesanta cetate.

Aici este momentul pt. un pranz copios de la un supermarket.

Urmeaza sa pedalez pe un traseu placut spre Jezero iar de aici am un traseu salbatic si putin circulat spre Slunj. La un moment dat ajung la un rau pe care se practica sporturi nautice. Era in apropierea unui camping.

In Slunj zaresc ruinele unei cetati.

Aici observ si un strand amenajat pe raul Korana.

Din Cvitovic o iau pe un drum secundar ce ma va duce spre Bosnia. Traseul este pitoresc cu cateva catarari si multa padure.

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!

58 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari) - EPISODUL 58 (Peninsula Istria - Croatia)

Prin Croatia am pedalat pe ruta: Plavanija - Umag - Buje - Motovun - Buzet - Rijeka - Crikvenica - Novi Vinodolski - Jasenak - Ogulin - Josipdol - Slunj - Velika Kladusa (BIH) - Glina - Sisak - Kutina - Daruvar - Dulovac - Slatina - D. Miholjak. Din Umag am inceput sa traversez Istria. Spre Buje am parte de ceva catarare. Intalnesc si multe livezi de maslini pe traseu. In continuare voi face catararea spre Motovun, un renumit burg medieval situat in varful unei coline. Aici voi zabovi cateva ore sa vizitez aceasta bijuterie medievala.

Localitatea seamana cu Sighisoara noastra.

Burgul este plin de turisti straini.

In mai multe locuri intalnesc si prestigiosul simbol venetian. Zona a fost sub ocupatie venetiana cateva secole.

Arhitectura caselor este foarte interesanta.

Strazile sunt inguste si cu piatra cubica.

Atmosfera este ca si-n celebrele burguri italiene.

De aici am o frumoasa panorama asupra zonei.

Mi se face foame si gasesc un magazin unde dau o groaza de bani pe o bucatica de carnat, un castravete si putin cascaval. Dar intr-adevar a fost delicios!

Apoi cobor la soseaua principala si-mi vad de drum. Ajung in curand intr-o statiune unde intalnesc o zona carstica interesanta.

In orasul Buzet gasesc niste oameni de treaba care ma lasa sa dorm intr-o anexa a casei unde sunt bantuit toata noaptea de sobolani. Am avut noroc ca nu m-a muscat nici o bestie iar in timpul noptii a plouat cam mult, asa ca daca ma puneam cu gioarsa mea de cort probabil ca ma udam tot.

Nu mai am mult pana in orasul cu nume deocheat dar eu o voi lua spre Rijeka.

Mai am de facut un pas, am de urcat cel putin 10km apoi vine coborarea spre Opatija unde merg la un supermarket si-mi cumpar un pranz delicios.

Traversez marele oras Rijeka rapid si ajung din nou la Adriatica.

Zona este de vis. Ajung si in Bakar unde pot admira un port superb.

Sa tot pedalezi in asa o zona faina!

Ajung intr-un loc de unde pot admira mai bine portul din Bakar.

Deasupra drumului pe care circul se afla o autostrada suspendata.

In curand ma voi opri la o baie in mare.

Mai pedalez doar cativa km. pana in Bakarac, un port de care ma leaga frumoase amintiri.

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!