Frumoase statui gasim pe aici.
Nicu ne face o poza.
Apoi e randul lui Viorel sa ne faca o poza cu vedere la batranul fluviu.
Pana la urma mergem la Nicu unde petrecem putin, conversam mult, povestim, glumim si primesc si o masa delicioasa. Apoi merg la Viorel unde aveam sa primesc o camera sa dorm. Pe traseu ne mai oprim la un bufet unde mai luam o bere iar eu sunt uimit de generozitatea lui Viorel care cumpara niste prajiturele pe care le daruieste unui caine comunitar pe nume Scooby Doo. Un om de o mare generozitate, acest minunat Viorel, prietenul meu din Braila.
Apoi mergem la Viorel unde mai servim o tuiculita excelenta si sunt servit si cu o tocana de fasole excelenta cu o salata delicioasa. Viorel este si un iscusit bucatar si el singur a preparat si tuica cu care m-a servit. Foarte buna intr-adevar.
Apoi mai povestim si mergem la somn. Ziua urmatoare ma conduce pana la locul unde se ia bacul spre Smardan. Inainte de despartire mai stam la o bere si o cafea. Viorel mai face pomana niste eugenii la o "babuta", o simpatica maidaneza in etate. Si facem planuri sa facem o tura in viitor. Incredibil om acest Viorel, sper sa treaca peste toate greutatile, sa fie puternic si sa ne revedem cu bine la o tura cat de curand.
Ne luam rams bun si trebuie sa plec. Ma asteapta acest inefabil "adevarat colt de Orient", vorba lui Panait Istrati.
Pe Dunare observ mai multe ambarcatiuni.
Pe celalalt mal sunt deja ajuns in judetul Tulcea si-n Dobrogea, de aici mai arunc un ochi spre Braila. Ce frumoasa traversare de tara am facut!
Dupa Smardan spre Macin pedalez pe langa un canal al Dunarii unde intalnesc multe lebede.
Pedalez pe DN22 si dupa 15km ajung in Macin, un mic orasel cochet unde vizitez o frumoasa biserica.
Mi se face foame si gasesc un restaurant la iesire din oras. Aici servesc o excelenta ciorba de peste si ma dreg cu un vinisor fiert sa-mi mai tratez raceala.
Tot aici gasesc si un frumos panou cu Muntii Macin unde s-au marcat si trasee de cicloturism. Excelent potential pt. practicarea acestui sport in aceasta zona.
In drum spre Jijia incep catararile. Dobrogea e plina de astfel de pante.
In satul Vacareni imi incarc celularul si stau la o bere, apoi dupa Luncavita pedalez pe langa tot felul de canale si am parte de multe catarari pe care le fac in tempo vioi.
Intre timp se face noapte si ma opresc la Isaccea unde mananc o delicioasa pizza si niste alune delicioase.
In continuare m-am mai relaxat intr-un bar ascultand muzica pana s-a legat de mine un tanar individ care m-a oripilat cu intrebarile si m-a facut mincinos, refuzand sa creada de unde vin pe bicicleta. Pornesc la drum si merg pe noapte pana in apropiere de Niculitel unde ma pun cu cortul langa o podgorie. Am parte de o noapte superba cu luna plina. Cand dorm mai bine insa ma trezesc ca-mi cade cortul in cap. Trebuie sa va fac marturisirea caci mi-am pierdut unul dintre stalpii cortului inca din noaptea cand m-am pus cu cortul langa Brateiu aproape de Medias.
Noroc ca am o lanterna si sar afara sa caut un bat. Nu prea gasesc decat o gioarsa de buruiana care insa imi ofera oaresice protectie pana dimineata datorita faptului ca nu a batut vantul.
Ziua urmatoare este ziua cea mare. Suntem in 14 octombrie, data cand voi ajunge la Tulcea. Timp am berechet asa ca voi alege un traseu interesant cu o catarare pe cinste. Pt. inceput admir in stanga mea niste dealuri cu varful de 317m.
In departare se profileaza Muntii Macinului, cei mai vechi munti din Europa care desi au cel mai inalt varf de doar 467m, au totusi peisaje minunate si trasee de exceptie pt. iubitorii cicloturismului.
Pana in Niculitel mai am de pedalat inca 2km. Chiar langa localitate mai fac o poza la Mt. Macinului.
Ajuns aici in aceasta straveche asezare omeneasca dupa ce mananc ceva rapid, pornesc sa vizitez unica bazilica martirica din spatiu carpato-danubiano-pontic. Din centrul satului mai am de pedalat 1km pana la acest important obiectiv turistic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu