Dupa cativa km intru si in capitala Tarii Zarandului, un oras incarcat de istorie.
Pe aici am fost de foarte multe ori cu bicicleta dar recunosc caci acum orasul arata cu mult mai bine ca in urma cu 10 ani.
In centru se afla un monument interesant care face referire la trecutul glorios si demn al stramosilor nostri. Putem observa si efigia marelui Burebista pe vremea caruia regatul dac avea cea mai mare intindere. Observam si celebrul citat al parintelui istoriei.
Suieratorul cap de lup, stindardul dacilor este prezent si el deasupra acestui reusit si simbolic monument.
Tot in centrul in micul parculet central se afla si Statuia Latinitati: lupoaica si cei 2 antagonici intemeietori ai Cetatii Eterne.
Prin zona gasesc si o bizara si multicolora Vacca Domesticus. Ma simt de parca asi fi pe pamant francez.
Dupa atata cultura vine si momentul unui rasfat culinar. Pe ultimii mei bani savurez o pizza si beau 2 beri Stella. Aici la fastfood discut cu 2 fete frumoase despre pasiunea si tura mea.
Apoi la drum, tot in Brad trec si pe langa gara care are o cladire veche de peste 100 de ani. Aici exista o cale ferata cu un ecartament ingust ce este monument istoric.
De aici mai pedalez 8km pana ajung la Tebea, sacru panteon al neamului romanesc, emblematic loc unde-si dorm eternul somn: Avram Iancu - cea mai reprezentativa figura a revolutiei de la 1848 din Transilvania, dar si corifei si conducatori ai maselor populare din acele sangeroase timpuri de restriste precum Ioan Buteanu si Simion Groza. Tot aici sunt ingropati si mai multi eroi anonimi din acea perioada.
Poporul roman si bunul Dumnezeu nu va uita niciodata scumpi eroi ai vetrei noastre stramosesti! Amin!
Este un loc sfant unde ma opresc sa tin un moment de reculegere de fiecare data cand pasii mei sau mai degraba rotile bicicletei ma aduc pe aici.
Tot aici se afla si un bust al Craiului Motilor care din pacate este situat exact langa carciuma unde student fiind mai trageam cate un chef in drumul meu aproape lunar pe bicicleta spre Sibiul studentiei mele.
Dupa un pios moment de reculegere pornesc la drum indreptandu-ma spre Depresiunea Halmagiului. Langa Tarnava de Cris mai fac o poza capitelor de fan din departare.
Drumul este perfect cu usoare catarari si coborari si nu peste mult timp parasesc judetul Hunedoara intrand in judetul unde domiciliez si unde mi s-a nascut ilustrul meu strabunic: Ioan Moga - biraul (primarul) comunei Pilu si prim biciclist al judetului Arad de la inceputul secolului trecut.
Hei bine mi-am jurat pe sfanta cruce ca il voi face sa fie mandru de mine acolo unde va salaslui dansul cu cei drepti in rai. Doamne ajuta!
Viata este un drum, drumul este o viata! Traiasca virtutea si noi biciclistii!
In prima localitate din judetul Arad, in satul Ionesti ma opresc sa vizitez o biserica de lemn - monument istoric din secolul XVIII.
In incinta bisericii se inalta si un falnic stejar secular.
O cruce de lemn simpla dar sugestiva imi retine putin atentia.
Continui sa pedalez spre Halmagiu, de aici am o catarare de 1km cu panta e 10% iar cand termin de urcat am parte de o frumoasa panorama spre Muntele Gaina.
De aici ma grabesc puternic caci este cam tarziu si nu mai am timp de poze. Ma prinde noaptea la Almas la 38 km de casa si pedalez pe intuneric pana acasa unde ajung destul de obosit dar plin de amintiri si satisfactie.
O noua tura minunata pe sfintele plaiuri mioritice s-a incheiat.
Concluzia este ca nu mi-asi da modul meu de viata si de face cicloturism pe modul de viata al englezului Will Hodson. Sunt mai fericit in pielea mea decat daca as fi intr-a lui.
Multumesc lui Dumnezeu pt. aceasta sansa, pt. aceasta viata, pt. aceasta soarta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu