De aici intru in Depresiunea Halmagiu si imediat trec un pod peste Crisul Alb, la iesire din Gurahont.
In stanga se profileaza o zona cu formatiuni stancoase iar in dreapta serpuieste frumosul rau, astazi fiind cam malos in contrast cu nuantele peisajului inca amortite de iarna ce nu si-a luat zborul.
Pe o distanta de 1km rocile au forme cat mai diverse dar in general sunt acoperite de vegetatie abundenta.
Dupa doar 3km ajung intr-un loc unde exista cateva pesteri. Suntem langa satul Gura Vaii. In departare se vad Muntii Bihorului.
Aici intalnesc cu stupoare intrarea unei pesteri baricadata cu o usa pictata in culori tipatoare. Uite-o si pe caracatita Emi, gardianul acestei pesteri misterioase. Unde mai gasim oare asa ceva in tara?
Langa neobisnuita intrare in pestera ma intampina o reprezentare grafica sinistra.
Pe un stalp flutura in vant tricolorul.
In imediata apropiere gasesc o cascioara mai mult decat saracacioasa.
Cealalta intrare in pestera este chiar mai spectaculoasa. Aflu ca pestera a fost transformata in galerie de arta de catre un locuitor din satul Gura Vaii.
Pictura este deosebita reprezentand chipul unui om.
Imi continui calatoria pe DN 79A, un drum de o excelenta calitate. In Gura Vaii mai intalnesc case stramosesti dar pline de farmec.
In curand ajung si la un mic cimitir cocotat in panta. Ma mir cum vor fi dormind mortii suprapusi si ca nu se pravalesc la vale?
In aceasta depresiune frigul isi face simtit prezenta iar dupa Aciuta incep sa am un decor natural chiar si mai pitoresc. Zaresc si o zona de mlastina unde pe timp de vara stau bivoli la scalda.
Pe langa sosea curge si un parau plin de pesti iar in varful dealului sunt conifere. Ne aflam intre Muntii Codru Moma si Muntii Metaliferi.
Drumul este cu trafic redus, perfect pt. ciclism inconjurat din ambele parti de paduri de foiase si conifere la amestec.
In curand apar iar portiuni cu zapada.
Apoi iarna pare ca se reintoarce. Nu am scapat inca de "batrana cotoroanta"
Pe langa comuna Avram Iancu ma opresc si eu la o pauza de masa intr-un decor superb.
La intrare in localitate scap de paduri si vad din nou in departare inzapezitii munti Apuseni.
De aici incep cateva catarari destul de solicitante. Am o catarare de 1km spre comuna Varfuri, apoi coborare, apoi iar un km panta. In varf ma opresc sa fac o poza la Muntele Gaina care cu ai sai 1486m este cel mai inalt masiv din judetul Arad.
Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce binecuvantare sa te poti bucura si insufleti de natura!
RăspundețiȘtergerePerfect adevarat Bogdan! Asa simt si eu cand fac cicloturism!
RăspundețiȘtergere