De aici mai avem 18 km pana la cabana Oasa. Este ora 19. Will a hotarat ca la ora 20 trebuie sa fim cazati sau la locul de campare. Dupa ce am mai pedalat 3 km spre Oasa si am constatat caci panta se inaspreste si avem o medie orara proasta, Will hotareste sa ne intoarcem si sa cautam cazare la Tau. Eu insisist sa mergem spre Oasa dar Will nu mai vrea sa riscam sa nu gasim cazare. Trebuie sa-l ascult. La Tau nu gasim nici o cazare.
Avem o frumoasa panorama asupra lacului.
La 7km distanta era un complex turistic dar drumul este nemodernizat iar Will refuza sa mearga pe acolo. Cam pretentios acest britanic, dar trebuie sa ma supun. Pana la urma gasim cazare intr-o gradina suspendata cu panta de 80%, pe proprietatea unor oameni.
Will abia gaseste un loc foarte stramt pt. cortul sau de o persoana iar eu ma culc putin mai sus direct in sacul de dormit, sa stau de veghe si sa-l pazesc pe Will de Mos Martin. Nici nu as fi avut loc sa-mi intind cortul. Dupa ce rezolvam cu cazarea mergem la un resturant "Popasul regelui" (se pare ca Transalpina este un drum strategic creat de regele Carol I). Aici ne cinstim cu niste pastravi la gratar si cartofi prajiti iar apoi bem niste bere de Praha. Will saracul nu rezista decat la o bere, apoi eu mai beau niste beri iar Will se retrage pe o banca afara sa-si scrie jurnalul de calatorie.
Pe la miezul noptii mergem la somn. Will adoarme imediat, eu mai stau sa admir stelele.
Dimineata urmatoare fac o poza locului unde am dormit.
Este din nou o zi superba si iar ma alearga Will de scoate untul din mine. Intram in taramul coniferelor. Drumul este impecabil.
Dupa o ora de pedalat puternic ajungem la lacul Oasa, unul dintre cele mai frumoase din Carpatii nostri. Lacul este imens iar in departare se vede varful lui Patru (2130m)
Pedalam pe fals plat si admiram minunea naturii. Avem o tara atat de frumoasa.
Dupa vreo 2km ajungem la Cabana Oasa unde consumam o cafea si o omleta cu sunca. Aici e afluenta mare de turisti. Suntem intr-o duminica turistica.
In continuare mai pedalam pe fals plat avand privelisti superbe asupra lacului Oasa.
Dupa ce scapam de lac incepe din nou o catarare mai accentuata, dar peisajul este admirabil. Pedalam fericiti prin imparatia coniferelor.
Spre pasul Tartarau(1678m) avem si vreo 2 portiuni in care inca lipseste asfaltul iar panta este tot mai pronuntata pe masura ce urcam.
Abia aici pot si eu sa-l intrec confortabil pe Will.
Dar in curand ajungem in pas iar coborarea este bestiala pe un asfalt impecabil. Din nou ma intrece Will de n-am cuvinte.
La un moment dat imi cade un stalp de la cort si sunt nevoit sa opresc si sa-mi impachetez toate lucrurile din nou. Will cred ca face urat vazand ca nu mai vin. Dar peisajul este sublim iar aerul puternic. Savurez fiecare clipa cu intensitate.
Soarele este cam puternic, dar temperatura este ideala de pedalat.
Padurea de conifere este delicioasa.
Coborarea spre Obarsia Lotrului este perfecta pt. obtinerea de viteze mari, drumul fiind mai mult drept si cu panta importanta.
In curand ajungem la Obarsia Lotrului unde la cabana este o afluenta teribila de turisti. Asteptam o ora pana suntem serviti cu ciorba de burta timp in care Will are timp sa-mi povesteasca de cea mai tare tura din viata lui in afara de aceasta. Este vorba de o traversare a Alpilor francezi de la N. la S., de la Geneva la Nisa, o tura asemanatoare cu cea reusita de mine. Insa la capitolul aventura l-am intrecut cu mult, el avand multi bani si conditii excelente iar eu descurcandu-ma in conditii cel putin precare. Povestiile mele l-au impresionat pe Will inca din aceea promitatoare seara de joi in care ne-am intalnit la Chisineu Cris.
Imi place mult atmosfera de la Obarsia Lotrului, aici unde se mananca un pastrav delicios si se bea un vin fiert savuros.
Observ si niste capite de fan.
Va rog sa-mi permiteti sa va dau o descriere turistico-geografica despre aceasta perla montana numita Obarsia Lotrului care este una din preferatele mele si va recomand calduros sa veniti s-o vizitati.
Staţiunea are o suprafaţă de 3 ha. la o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între judeţele Vâlcea şi Hunedoara. Trebuie apreciat faptul că toate cele trei puncte turistice urmăresc acelaşi curs de apă, râul Lotru cât şi DN 7 A, care leagă localităţile Brezoi - Novaci şi Petroşani - Sebeş în extremitatea nord vestică a judeţului Valcea în apropierea staţiunii Obârşia Lotrului. Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecţie în sezonul cald, iunie-septembrie, circa 100 locuri de cazare şi masă, pentru împătimiţii după aer curat, odihnă activă-drumeţii şi excursii în împrejurimi, având ca traseu izvoarele Lotrului (obârşia) - Lacul Gâlcescu, conturul lacului Vidra, noile puncte turistice de la Lotrioara şi Rânca. Pescarii îşi pot satisface hobby-ul, pescuind păstrăvi indigeni din apele lacurilor din împrejurimi, iar vânătorii întâlnesc animale şi păsări variate, potrivit biotopului specific zonei alpine.
Pentru atracţia şi particularităţile floristice şi peisagiste admirabile, s-au constituit şi câteva rezervaţii naturale în punctele Câlcescu, Miru-Bora şi Cristeşti.
Caracteristicile principale ale acestei staţiuni sunt: zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un peisaj şi resurse naturale deosebite, aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de brad.
Atracţii deosebite: pescuit de păstrăvi în râul Lotru, vânătoare în împrejurimi, vizitarea lacului glaciar Gîlcescu.
Pierdem cam mult timp aici si englezul incepe sa se enerveze. Will imi spune ca vrea sa ajungem azi in Ramnicu Valcea. Eu constient fiind ca drumul spre Voineasa ar fi mai usor dar e cu mai multe gropi, il conving sa facem pasul Urdele, proaspat asfaltat in acest an, mai ales ca in penultima mea tura de la inceputul lui august din cauza conditilor meteo nefavorabile am ratat acest pas, de la Ranca fiind nevoit sa ma intorc in Novaci.
Facem deci Transalpina spre bucuria mea. Este deja ora 16 spre disperarea englezului.
Mai pedalam putin pe langa Lotru si ma tot mir de calitatea drumului. Desi suntem la cota 1400, drumul este plat in aceasta zona.
Dupa ce traversam podul peste Lotru incepe catararea.
E duminica si gasim multi oameni la gratare instalati in corturi personale sau cazati la cabane.
Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu