46 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari)- EPISODUL 46 (Sublima Elvetie Alpina)

Putin mai incolo imi incanta privirea niste flori galbene.

Nu mai am mult pana ajung la lacul glaciar din proximitatea pasului.

Sunt fericit ca am facut un nou ravnit pas BIG.

Urmeaza lunga coborare spre Davos care este orasul situat la cea mai mare altitudine din Europa. Aici mananc ceva apoi sunt nevoit sa ma adapostesc de o ploaie cam 2 ore. In cele din urma imi continui traseul, trec printr-un tunel lung si sate interesante si pitoresti cum ar fi Wiesen de exemplu.

Dupa localitatea Surava va incepe o noua lunga catarare.

Intalnesc si un teren de golf pe traseu.

Vremea este torida si-n apropiere de acest teren de golf gasesc un parau unde decid sa fac o baie. Se pare ca terenul este o proprietate private. Pt. a ajunge la parau trebuie sa trec pe sub un gard pe care cand il ating ma electocutez putin. Nu renunt la baia in parau, ma racoresc si apoi imi continui drumul. Urmeaza o dura catarare pana in localitatea turistica Bergun.

Aici ma imprietenesc cu niste turisti din Zurich si voi petrece o excelenta seara la un pub, iar noaptea voi dormi la sac in spatele unei vile de vacanta parasite.

Ziua urmatoare vremea este perfecta de pedalat. Las superba localitate in urma iar primul km. pedalez pe plat.

In curand incep si serpentinele si la un moment dat zaresc si un tren care va urca la mare inaltime.

Drumul urca vertiginos iar eu ma simt excelent.

Dupa cativa km. de urcat ajung si-n mica localitate turistica Preda. Din cand in cand ma mai intalnesc si cu cate un ciclist.

Aici intalnesc si vile superbe.

Catararea continua si in curand ajung la un lac.

Fac o mica pauza si ma intrece alt cyclist. Am constatat in Alpi caci majoritatea ciclistilor sunt solitari si individualisti.

Ajung si la capatul lacului si mai iau o pauza sa-i pot admira culoarea sa intense.

Urmeaza o catarare serioasa in serpentine si peisajul este foarte atractiv.

Putin mai incolo pot admira si niste flori.

Pe la cota 2000 am sansa sa pot conversa cu un ciclist din Zurich care facea o excursie de cateva zile. Acesta impresionat de periplul meu imi ofera o modica donatie echivalentul a 15 sandvisuri cu ton de la un supermarket elvetian. Astfel de gesturi sunt cam rare in Alpi unde majoritatea sunt ciclisti bogati, occidentali si grabiti care nici nu te baga in seama daca te vad cu o bicicleta incarcata si cu un echipament precar.

Putin mai sus am o panorama superba asupra unor lacuri glaciare. Zona este de vis.

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!