40 - VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari)- EPISODUL 40 (Alto Adige sau SudTirol)

De aici mai pedalez putin pana in ultima localitate din Austria, Gries am Brenner unde sunt sunat de amicul Giani care zice ca ma va insoti in urmatoarea expeditie europeana. De aici imi iau niste apa de la o fantana mai originala reprezentand un calugar. Imi aduc aminte de tinerete cand si eu am carat apa la un schit pt. un calugar in muntii Fagaras.

Chiar pe ultima parte a catararii rampa devine mai dura si trec pe langa o mandrete de autostrada suspendata.

In curand ajung in pasul Brenner (1370m) unde gasesc o mica statiune. Aici am intrat in Italia unde voi pedala pe ruta: Brenner - Colle Isarco - Vipiteno - S. Leonardo I. Passirio - Merano - Naturno - Silandro - Prato - Trafoi - Stelvio - Umbrail Pass. Cum intru in Italia am parte de o pista ciclabila de toata frumusetea.

In curand scap si de vecinatatea cu soseaua si calea ferata si ma trezesc singur pe o pista ciclabila fabuloasa in mijlocul salbaticiei avand acces visual la varfuri alpine de peste 3000m care se profilkeaza semet in fata mea.

Dupa vreo 20km de incantare pura ajung si-n frumosul orasel Vipiteno dupa ce trec si prin statiunea montana Colle Isarco. Aici e momentul sa fac o mica pauza, sa vizitez frumoasa urbe care ma cucereste din prima.

Admir si statuia unui sfant.

Dupa ce mananc ceva de la un supermarket ma pregatesc sa bag catararea de 15km pana in passo Giovo care nu mi-e straina, am mai facut-o si-n 2012.

Drumul urca destul de intens si dupa doar 2km deja am o priveliste care merita imortalizata.

Dupa ce mai urc cativa km. ajung la o cabana superba.

Aici admir niste flori superbe.

Aici gasesc si un fel de moara de apa unde arunc un banut sa-mi mearga bine.

Inainte de a pleca mai imi incant privirea cu alte flori multicolore.

Dupa ce mai pedalez cativa km. mai fac o pauza sa admir muntii.

Si in Alpii italieni intalnesc multi turisti motorizati.

La altitudinea de 2000m gasesc o bisericuta draguta.

E momentul sa fac o mica pauza sa savurez primul pas in Alpii italieni.

Mai urc putin si ajung la serpentina nr. 10.

De aici pot admira si complexul turistic de la cota 2000.

De aici mai am de urcat doar cateva sute de metrii pana in pas. Urmeaza o coborare cu peste 1500m diferenta de nivel in doar 20km pana in localitatea turistica S. Leonardo unde e cazul sa fac o pauza din nou.

Mi se face foame si gasesc o pizzeria cu preturi mai piperate unde nu-mi pot permite decat o pizza marinara.

In incheierea acestui capitol tin sa multumesc din suflet lui: Tiberiu Muntean, Sebastian Bulumac si Sebastian Hritcu - bunii mei prieteni sustinatori carora le datorez indeplinirea visului de a face cu bicicleta cele mai inalte pasuri in Alpii Austriei, Elvetiei si Italiei. Dumnezeu sa va ocroteasca dragi prieteni si sa va dea doar bine voua si celor dragi voua! Traiasca prietenia! Traiasca libertatea! Traiasca cicloturismul!