Pantani Carpaticus - sunt un om cu o mare pofta de a descoperi viata si lumea din saua bicicletei. Am calatorit enorm in ultimii 20 de ani traind o viata intensa plina de aventura si adrenalina! Viata mea inseamna calatoria pe 2 roti, descoperirea naturii, intalnirea cu semenii si continua perfectionare a mea prin intermediul experientelor acumulate si a emotiilor traite! Pedalo ergo sum! Pedalez deci exist! Traiasca cicloturismul!
Totalul afișărilor de pagină
duminică, 15 septembrie 2013
9 -VELOTURUL EUROPEI 2013 (8500 km in 97 zile prin 16 tari)- EPISODUL 9 (KOSOVO cea surprinzatoare)
Dupa ce mai pedalez cam 2 ore ajung in Kumanovo de unde ma trezesc din nou pe o autostrada pe care pedalez vreo 12km pana intru in Serbia. Aici imi continui drumul pe autostrada pana la prima carciuma pe langa drum unde mananc o plescavita si intalnesc personaje dubioase.
Se insereaza si ajung sa dorm cu sacul de dormit in apropiere intr-o casa parasita langa autostrada intr-o zona destul de periculoasa.
Scap teafar si ziua urmatoare mai am putin de pedalat pana ajung in oraselul Presevo unde gasesc o moschee zugravita in culori cam tipatoare.
De aici am parte de o frumoasa catarare in serpentine de cativa km. Aproape de varful pasului in partea dreapta a soselei gasesc o mare groapa de gunoi cu pestilentiale mirosuri. Peste gunoi o haita de caini jigariti si fiorosi isi fac veacul. Cand trec pe langa ei ma trezesc ca sare haita spre mine inconjurandu-ma si latrand cu inversunare. Aproape ca ma panichez. Incep sa tip ca un nebun si noroc ca am o paine feliata pusa peste bagaje, legata cu coarda elastica. Cainii se napustesc asupra feliilor de paine si incep sa se bata pt. ele, pt. supravietuire. Eu tiptil si usurel o iau la sanatoasa cu haita de caini pe urmele mele. Of ce saracie pe aici! Of spatiu balcanic, murdar, prafuit si cu mii de maidanezi! De ce oare suntem asa de batuti de soarta si ne-am nascut aici?
Dar asta e viata in curand ma trezesc ca ajung la vama republicii Kosovo, unde mi se verifica pasaportul si pt. prima data un vames imi ureaza in limba englez :"Bun venit!" asigurandu-ma ca Kosovo este o tara multietnica sigura.
Mai pedalez cateva sute de metrii si ajung la locul de unde incepe coborarea.
O frumoasa panorama mi se deschide in fata ochilor.
Spre Gjilan am un traseu placut de podis cu sate pitoresti.
In Gjilan sunt nerabdator sa vad cum sunt preturile pe aici si le gasesc destul de bune. De asemenea sunt curios sa gust berea lor traditionala Peja.
In localitatea Budrig ma opresc la un restaurant. Aici ma imprietenesc cu patronul care vorbea limba franceza caci lucrase 10 ani in Elvetia in tinerete. Pana la urma am parte de o serata excelenta si mi se ofera o camera gratis la hotelul personal si sunt cinstit ca un oaspete de seama. Hei si daca m-asi fi luat dupa profesorasul ala amarat din Macedonia! Cat de inselatoare pot fi aparentele! Cat de manipulabili sunt oamenii! Nu voi uita niciodata aceasta localitate unde am avut noroc sa dau peste oameni buni.
Usurel ma apropii din nou de munti.
In curand in partea dreapta observ masivul Nerodimka Planina.
Prin Kosovo se pare ca sunt multi etnici musulmani pt. ca prin multe localitati intalnesc moschee cochete.
Sunt un mare iubitor al arhitecturii islamice astfel ca zabovesc mult sa contemplu superbele lacasuri de cult musulmane.
Dupa orasul Ferizaj, in Slivovo fac o pauza de masa langa un magazin. Dupa ce mananc, in timp ce beam o bere sunt asaltat de niste copilasi care se intorceau de la scoala. La inceput sunt bombardat cu intrebari. Noroc ca pustii stiau cateva cuvinte in engleza. Apoi se apuca sa cerseaca bani pt. inghetata. Le dau bani la 2 copilasi dar apoi ma trezesc ca mai vin inca 10 sa-mi cerseasca bani de inghetata. Interesanta experienta!
Mai pedalez cativa km. si opresc la o carciuma prapadita unde pe niste divane stau la taclale cu niste musulmani.
Din localitatea Crnoljevo incepe o catarare de cativa km. spre pasul Cafa Dulje. Chiar in varf gasesc un resturant rustic si comand ce au mai bun de mancare. Mi se ofera un platou generos de bunatati si o cola pe care dau doar 6EUR. E poate cea mai delicioasa si bogata masa din turul Balcanilor. Cu siguranta Kosovo e o tara ieftina, in Elvetia asi fi dat de 6 ori mai scump pt. acelasi meniu. Bon apetit!
La doar 500m distanta zaresc o benzinarie cu terasa unde spre marea mea bucurie gasesc berea mea preferata la un pret incredibil de doar 70centi doza.
Decorul natural este admirabil, prin fata mea trece si un parau, aici este de mine, aici voi petrece noaptea.
Ma imprietenesc cu un domn ce lucreaza la benzinarie si sunt lasat sa dorm intr-un garaj cu sacul de dormit. Ziua urmatoare urmeaza coborarea spre Prizren, unoras mare si aglomerat dar in care nu zabovesc. Ultima pauza in Kosovo o fac in localitatea Zur unde mananc bine o salata cu niste cevapcici.
Chiar inainte de a intra in Albania, in Vrbnica gasesc un restaurant interesant langa un lac. Aici pot admira niste pesti de toata frumusetea.
Iata-ma si-n Albania indeplinindu-mi un vis.
Ma trezesc ca pedalez pe autostrada ce merge spre Kukes. Pt. inceput imaginea este dezolanta intalnind un autobuz incendiat la marginea drumului.
Peisajele sunt interesante, relieful este montan, iar din cand in cand trec pe langa un satuc in care se poate observa si cate o moschee.
Ajung in Kukes unde ma opresc o ora la un internet, apoi ma duc sa mananc un kebab. Plimbandu-ma prin orasel sunt interpelat de un albanez ce coboara dint-un masina luxoasa si intr-o engleza bunicica dupa ce afla de unde sunt si ce e cu mine in zona, imi cere ca ar vrea sa cunoasca o tanara romanca sa se casatoreasca cu ea si sa-i arat pasaportul si aberatii de acest gen. Abia scap de individ promitandu-i ca o sa tinem legatura si o sa ma interesez de o romanca care sa ia legatura cu el. Printr-o piata sunt asaltat de o uratenie de baiat lepros care vrea sa ma atinga si care alearga dupa bicicleta mea. Atmosfera este tipic balcanica desprinsa parca dintr-un roman de Panait Istrati. Wow! Ce cool! Mi se furnica pielea pe mine. Vai ce tara! "Cum voi campa eu wild in aceasta tara salbatica?" - imi zic eu in mintea mea. E momentul sa parasesc acest orasel de provincie si ajung pe langa un lac la poalele unor munti cu varful de pana la 2500m.
In incheierea acestui capitol vreau sa Multumesc din suflet celor care m-au sprijinit sa fac si aceasta aventura.Multumesc lui Dumnezeu ca m-a ocrotit din nou. Multumesc parintilor Dan si Mariana ca m-au inteles si sustinut mereu. Si acum multumesc prietenilor sustinatori care au fost numerosi si inimosi. Multumesc din suflet lui: Teodor Dobrinescu, Bogdan Cristea, Adina si Zoltán Márton - http://Z0ltan77.com/ , Sergiu Havasi, Liviu Marunceac -http://livstorm.blogspot.ro/, Tibi Muntean, Sorin Liubarschi, Bogdan Banica, Valkai Elod, Florin Leonte, Horia Nitu si tuturor celor care m-au ajutat.In Romania cel mai bine am fost primit la Timisoara, Campina si in capitala. In Balcani cei mai primitori oameni au fost in Serbia, Bosnia si Macedonia. Accesand linkul urmator puteti viziona o emisiune Tv in care-mi povestesc aventurile din penultimul meu mare tur europen si din cariera mea de cicloturist! http://forum.stelici.ro/viewtopic.php?f=51&t=2578
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
asta cu "Prin Kosovo se pare ca sunt multi etnici musulmani" a fost tare.
RăspundețiȘtergeresper ca faci diferenta intre etnie si religie.
Trebuia sa vizitezi Prizren. Merita. Am fost si eu pe acolo prin munti, si pe langa Peje (pe jos). N-am avut nici o treaba cu localnicii, desi am umblat de unul singur cu autobuzul si autostopul. Insa ...n-am avut nici bitzicla nici bagaj mare, n-am atras atentia. Albanezul ala voia cetatenie, sa poata sa intre in EU.
RăspundețiȘtergereAm traversat orasul dar sunt cam satul de centrele urbane, prefer zona rurala. Da, se pare ca ai dreptate in legatura cu albanezul. Oricum interesanta tara.
RăspundețiȘtergere