Totalul afișărilor de pagină

luni, 12 noiembrie 2012

26 - VeloTurul Europei 2012 (9000km in 123 zile prin 17 tari)- partea 26 (Aventuri la lacul Garda si prin Alpii Venetieni)

Urmatorul popas il fac in localitatea Garda unde intalnesc palmieri si maslini.
Aici gasesc multe localuri, e o statiune plina de turisti iar dupa ce fac o baie in lac stau la o terasa sa savurez o pizza Diavola si o carafa de vin alb.
De aici pedalez pe o pista ciclabila de pe langa lac si in localitatea Bardolino, ma trezesc ca fac explozie la cauciucul de la trailer. De data asta am pus-o trebuie sa caut un bikeshop si sa schimb camera si cauciucul la trailer. Am totusi noroc caci dupa doar 1km de mers pe langa bicicleta gasesc bikeshopul unde-mi gasesc salvarea pt. pretul de doar 15EUR adica cat face o pizza si o carafa de vin. Ajung si-n statiunea Lavize unde ma decid sa ma simt bine ceva mai mult.
Ma indragostesc repede de aceasta superba localitate mediteraneana.
Statiunea este ticsita de turisti.
Mi se face foame dupa cateva ore de balaceala asezonata cu sprituri reci si cu greu ma decid ce pizza sa mai gust, una siciliana pana la urma a fost.
Si uite asa trece o noua superba zi la lacul Garda in care traiesc clipa si ma simt bine. Ne prinde in curand amurgul iar eu sunt in cautarea turistilor cu care sa petrec o agreabila seara.
In curand ma imprietenesc cu 3 tineri nemti cu care petrec pana tarziu in noapte. Petrec atat de bine incat la o manevra gresita reusesc sa-mi rup axul de la roata din spate, cel pe care se monteaza trailer-ul. Dar rezolvarea problemi tehnice o las pt. ziua urmatoare, eu dormind direct pe plaja cu sacul de dormit dupa ce nemtii ametiti de bautura se duc pe la cazarile lor.
Ziua urmatoare la bikeshopul din localitate imi remediez problema gratuit. Pornesc totusi tarziu pt. ca decid sa mai zabovesc la acest minunat lac. Pana la urma in aceasta zi trec prin romanticul oras Verona fara sa ma mai intereseze edificiile medievale, fara sa-i mai vanez pe celebrii eroi ai marelui Shakespeare. Voi dormi chiar la iesire din Verona pe un gazon in apropierea unui supermarket Lidl. Ziua urmatoare pedalez spre Vicenza. La un moment dat ma satur deja de campie si decid sa mai pedalez printr-o zona montana inca necunoscuta pt. mine. Dupa ce pedalez vreo 12km si intr-u deja intr-o zona colinara ma opresc la un local sa-mi incar celularul. Aici ma imprietenesc cu patronul care-mi face cinste o carafa de vin si niste sandvisuri. Localul este decorat cu mult gust si am surpriza sa gasesc un afis cu celebrul film "La Dolce Vita" al lui Fellini.
Pana la urma un italian de treaba care ma cinsteste cu niste vin doreste sa se fotografieze cu mine in incinta acestui local. Salve Ambra!
Imi continui periplu, vine o catarare grea si la un moment dat vizitez o biserica intr-un sat de munte si aici sunt uimit sa descopar o paiata suspendata pe o cruce reprezentand pe al nostru Mantuitor, un monument al jertfei, al umilintei dar si al sperantei.
Din statiunea Bolca urmeaza o catarare anevoioasa spre un pas care nici macar nu stiu cum se numeste. Pe alocuri panta este teribila, zona este deosebit de pitoreasca.
Urmeaza un traseu superb prin sate salbatice si putin cunoscute de catre turistii de masa.
Intr-un sat de munte gasesc si multe picturi murale de o mare frumusete.
Aici gasesc o pizzerie unde ma imprietenesc cu un italian care-mi face cinste o carafa de vin si o excelenta pizza cu ton. Ulterior dorm intr-un vestiar al echipei de fotbal iar in timpul noptii la un moment dat sunt stropit bine de un aspersor rotativ care ma stropeste prin geamul deschis. Inchid geamul, imi mut boarfele si reusesc sa dorm.
Ziua urmatoare pedalez tot prin munti. Mai fac cateva pasuri, trec prin multe sate alpine si ajung in orasul Valdagno. De aici iar am de urcat spre pasul Xon, apoi o noua coborare si din nou vine o lunga catarare spre un nou pas important. Peisajele sunt marete,am zona de carst si uneori panta este de 15%.
La un moment dat ajung la o poienita plina de toporasi.
Pe masura ce urc peisajele sunt tot mai spectaculoase.
In curand ajung in provincia Trentino.
Mai pedalez putin si ajung la un monument comemorativ care-mi spune ca ma aflu in niste locuri sacre unde s-au dat lupte crancene in razboaiele mondiale. Pastrez un moment de reculegere pt. bravii eroi uitati.
Intr-un pin flutura drapelul Italiei.

3 comentarii:

  1. Claudiu, ştii ce zic toporaşii ăia din fotografie? "Suntem brânduşe" :)))
    Cu simpatie, Cami

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Cami de rectificare si scuze de eroare!

      Cu prietenie,
      Claudiu

      Ștergere
  2. Iti citesc postarile cu sufletul la gura si descopar o asemanare intre noi : pizzaaaaaaa !

    RăspundețiȘtergere