8 - O saptamana de vis prin Apusenii mei dragi 2015 - episodul 8

In scurta vreme ajungem si la locul de unde se merge spre Ghetarul de la Scarisoara, o zona turistica de prim rang a Romaniei.

Langa cladirile moderne zarim si o sura care adaposteste un mic muzeu.

In aceasta localitate am fost uimit de multitudinea de capite de fan.

Ne aflam in una dintre cele mai frumoase asezari rurale montane din tara.

Suntem la o altitudine de aproximativ 1100m.

Urmeaza o coborare ca-n povesti pana la pensiunea Mama Uta unde ma reintalnesc cu prietenul meu canin Brutus.

Scumpul de el e vedeta celebrei locatii turistice si acum se pare ca-si facea siesta.

Aici ma simt bine cateva ore in compania prietenilor mei Camelia si Vicu. Mancam bine, discutam, glumim si apoi drumurile noastre se despart. Eu o iau spre Arieseni, e cazul sa ma intorc acasa. Dupa o scurta ploaie, vremea isi revine si norii de ploaie se retrag.

Eu am catarare pana la Vartop unde petrec o seara agreabila in compania unui cicloturist ungur din Budapesta care mergea spre Rosia Montana si a unui grup vesel de muncitori in constructii. Voi dormi la cort chiar pe limita judetelor Alba si Bihor pe un teren cam mlastinos.

Day 6 Vartop - Lunca - Sustiu 40km Dimineata merg la cel mai tare hotel din zona sa mananc ceva.

De pe terasa unde servesc micul dejun am o panorama superba a partilor de ski si a versantului impadurit.

La acest complex turistic se poate savura cel mai delicios pastrav pe care consumatorul si-l poate prinde singur dintr-un mic bazin.

Zaresc si un pastrav urias in el.

Urmeaza sa-mi continui drumul. Dupa o scurta catarare opresc sa fac o fotografie. De aici voi avea o lunga coborare spre Nucet.

Azi ma voi opri la Sustiu unde ma voi simti bine toata ziua intalnind un bun prieten din Timisoara, pe Liviu Marunceac, unul dintre cei mai pasionati cicloturisti si sportivi amatori ai Banatului. El se indrepta spre Apuseni pe un alt traseu sa mearga la un maraton. Mi-a facut cinste cateva halbe de bere si am povestit multe. Ulterior ma intalnesc cu o cunostiinta din Ineu cu care ma voi distra foarte bine. Seara facem un foc de tabara si povestim la o berica si un carnat fript. Ulterior m-am pus cu cortul sub un copac si abia ziua urmatoare cand mi-a dat trezirea vacarul satului am observat ca la nici 3 m deasupra mea, se gaseste un cuib de tauni de toata frumusetea. Am avut mare noroc ca am scapat nevatamat.

Day 7 Sustiu - Moneasa - Ineu 65 km Dupa o scurta discutie cu respectivul vacar imi vad de drum, urmeaza traversarea M. Codru Moma pe un drum forestier. Am de urcat cel putin 8 km, dar abia ultimii 3 sunt mai dificili. Zona e cam salbatica.

In varful pasului dau peste mure gustoase spre marea mea bucurie.

Prin apropiere intalnesc si niste ferigi uriase.

Urmeaza coborarea spre Moneasa. La un moment dat spre marea mea surprindere ma intalnesc cu un cuplu de ciclisti din Ineu pe care i-am vazut pt. prima data. Am ajuns de sunt mai cunoscut de catre ciclistii din strainatate decat cei de acasa din batatura. Imi vad de drum si ajung in Moneasa unde fac o pauza de hidratare si apoi ma plimb stingher prin parcul cu statui.

Am ce vedea aici adevarte opere in piatra de diverse dimensiuni si forme.

De aici mai am de pedalat doar 45 km pana acasa. In incheiere tin sa le multumesc prietenilor Camelia si Vicu pt. invitatia la tura, fermecatorul traseu off-road dar si pt. ajutorul generos si dezinteresat si cadoul minunat, Va imbratisez cu drag si dor! See you next time! Traiasca cicloturismul!

7 - O saptamana de vis prin Apusenii mei dragi 2015 - episodul 7

Ziua 5 Lacul Belis - Poiana Horea - Calineasa - Garda de Sus - Vartop 50km Urmeaza sa pedalam pe un traseu pitoresc pe un drum marginit de conifere.

In curand ajungem in comuna Poiana Horea unde intalnim case cu o arhitectura originala.

Suntem intr-o localitate traditionala din Tara Motilor de unde isi au obarsia tradatorii lui Horea, Closca si Crisan din aceea dolenta si mistuitoare iarna a anului 1874/1875. Facem un popas la un local si interactionam cu localnicii. Biserica e cocotata pe un deal.

De aici vom avea catarare pe un drum nemodernizat spre Calineasa care este una dintre cele mai inalte asezari rurale din Apuseni.

Din nou vom pedala prin patria coniferelor.

Drumul este intr-o stare destul de proasta dar bun pt. MTB.

Dupa doar cativa km. ne intersectam cu drumul proaspat modernizat ce leaga Calineasa de Garda de Sus.

Noi o luam la stanga spre Garda de Sus avand o panta infernala pe un drum impecabil.

Din pacate aproape de varful pantei intr-o zona de vis gasim si niste deseuri umane care ne aduce aminte ca desi suntem in Transilvania, tot romanul mai trebuie sa se civilizeze. Drumurile incep sa arate uneori ca cele din Austraia dar gunoaiele de pe marginea lor parca ne tradeaza originea balcanica. Ma simt ca in Albania cu durere in suflet.

Noroc cu peisajul care ne mai ridica moralul.

In departare in vale vedem drumul pe care am venit.

Abordam ultimul tronson de catarare adevarata.

In departare putem observa casele din Calineasa.

De aici avem coborare.

Urmeaza o zona plina de catune montane care sunt populate doar pe timpul verii.

Intalnesc multe capite de fan.

Oprim la un magazin care are infatisarea unui sarmnan salas. Noroc ca cunosc zona si stiu ca aici ne vom putea hidrata si cumpara cele trebuincioase. In plus ma cunosc cu unchiesul care serveste si stam putin la discutii cu dansul.

Zona are un farmec aparte, oamenii din zona fiind foarte gospodari.

Mai pedalam cativa km. si mai ajungem la un catun mai mare care are si o frumoasa bisericuta.

Aceasta se pare ca este o asezare permanenta.

6 - O saptamana de vis prin Apusenii mei dragi 2015 - episodul 6

Dar spre norocul nostru intalnim un cioban care ne spune pe unde sa o luam si ajungem la un drum salbatic care coboara la greu.

Intram in zona de conifere.

In curand ajungem la un zmeuris de toata frumusetea. Aici clar ca ne vom delecta papilele gustative pe saturate!

Ne simtim mai bine ca-n Alpi.

Zmeura este delicioasa!

Iar peisajul este mirific si salbatic.

Dupa aceasta bine meritata pauza mai pedalam putin pana ajungem la drumul forestier spre Rachitele.

Intalnim si un drum de piatra interesant asemanator celor romane din vechime.

Nu mai avem mult pana intram in padurea de foioase.

Ajungem si la un panou publicitar original.

Iata-ne si la cascada Valul Miresii, obiectiv important pe care-l vizitam si noi.

Pt. a ajunge la baza cascadei trebuie sa mergem pe niste podete de lemn.

Pt. mine care am vazut atatea frumuseti alpine desigur ca o biata cadere de apa de aproximativ 100m nu ma mai impresioneaza.

Ajungem in Rachitele unde facem o pauza de masa si de aici o luam pe un proaspat drum asfaltat spre Dealu Botii. Avem vreo 7km de urcat din nou.

In Dealu Botii ma opresc sa admir casele cocotate pe dealuri.

Peisajul este generos.

Drumul este de o calitate impecabila si avem si pante exact pe gustul meu.

Pana la urma dupa ceva aventura si adrenalina vom dormi pe marginea lacului Belis la cort. Dimineata facem un foc sa gatim ceva de mancare.

Eu nu ma pot abtine si fac o matinala baie in lac.

Zona este perfecta pt. turism si un adevarat regal pt. pescari.