2 - `Veloexpeditia MIORITICA 2015` Partea 2 - Inima Apusenilor

In drum spre pestera Focul Viu ne prinde o ploaie cu tunete si traznete iar Randy este destul de amabil sa-mi imprumute singura lui pelerina de ploaie, el fiind obisnuit cu climatul oceanic care e mereu umed si unde rar vara temperatura atinge 25 grade Celsius. Dupa ce vizitam aceasta pestera unde se afla al 3 -lea ghetar subteran din Carpatii nostrii e cazul sa ne intoarcem la Glavoi, locul meu preferat din intreaga Cetate de Piatra a Sfantului nostru Ardeal.

Pe traseu mai facem cateva pauze scurte sa admiram diverse aspecte ale naturii.

Mai intalnim inca un arbore dezradacinat. Furtunile sunt apocaliptice in aceasta zona.

Ajungem in Glavoi, acest unic loc de recreere din inima Apusenilor unde in fiecare vara se strang mii de montaniarzi atat din tara dar si din strainatate in special din Ungaria.

Noi ne facem veacul la Terasa Micu unde sunt prieten cu patronul. An de an ma intorc aici cu mare drag si dragoste de munte.

Localul este traditional, preturile sunt decente si se mananca foarte bine. De asemenea intalnim pe aici si elemente ce tin de cultura populara ca si stergarul urmator de exemplu.

Sau blidul din imagine.

Din nou ne relaxam toata ziua socializand si cu diversi turisti si noaptea ne odihnim din nou pe saltelele din podul cabanei. Dimineata urmatoare comandam un mic dejun consistent apoi ne luam ramas bun de la primitoarele gazde.

Avem 4 km de urcare lejera pe un drum pietruit, urmeaza inca 6 km pe un asfalt perfect pana la statiunea Padis situata la 1283m altitudine. De aici mai avem de urcat pe asfalt inca 1km pana pe la 1340m. Urmeaza cativa km de coborare pe un drum forestier de proasta calitate.

Aici facem un mic popas.

Iar in continuare vine o noua catarare tot pe off-road pana ajungem in cea mai inalta localitate din Muntii Apuseni si anume Calineasa. Aici dam de asfalt proaspat si dupa ce iesim din Calineasa urmeaza un tronson cu o catarare fabuloasa cu panta de 20% pe care o dovedim atat eu cat si Randy. Urmeaza o lunga coborare spre Valea Ariesului pe asfalt. In apropiere de Garda de Sus trecem si prin Cheile Ordancusei.

Ajunsi la Garda, ne oprim sa mancam ceva la un restaurant. Apoi eu constat ca mi-a iesit camera prin cauciucul din spate. Cu el pedalasem deja vara asta aproape 5000km prin 7 tari. Asa ca ma apuc sa mi-l petecesc cumva. Ne continuam periplu si pe langa Scarisoara ma trezesc ca un domn cu numar de Vaslui striga la mine ca ma cunoaste de pe blog si ma felicita. Nu departe de acel loc facem un nou popas pe langa Aries sa ne mai odihnim.

Aici trecem printr-un moment rizibil. Niste vaci se dau la Randy, acesta se panicheaza si ma intreaba cum sa le alunge pe rumegatoare. Ma scol eu si salvez situatia ca de obicei si-i povestesc olandezului cum in urma cu 12 ani pe Valea Cernei, o vaca mi-a halit un tricou verde, l-a mestecat si apoi mi l-a scuipat ferfelita. Asa sunt vacile mioritice! Traiasca rumegatoarele balcaneze!

Dupa Cimpeni incepe ploaia si se intuneca, dar in cam 30 de minute ajungem la Pensiunea Silinel din Abrud, unde se mananca cel mai bine din acest oras si unde ma opresc de fiecare data cand trec prin acest frumos oras istoric din Tara Motilor. Fiul patronului, Cosmin S. m-a ajutat in 2011 cand am poposit prima data pe aici si ultima data ne-am intalnit in august 2014 cand iar m-a ajutat. Aici Randy va plati o camera iar eu voi face cinste masa de seara. Servim o pizza Felix si o portie de legume mexicane. Randy este incantat de bucataria romaneasca. E drept ca l-am dus doar pe la localuri selecte.

Dupa o odihna reconfortanta azi avem o catarare splendida spre Mogos. Intram in inima Tarii Motilor. Peisajele sunt de vis.

La intrare in Mogos zarim prima sura adevarata!

Randy radiaza de fericire si-mi tot multumeste ca l-am dus pe aceste meleaguri magice.

In centrul comunei ne oprim sa mancam ceva de la un magazin satesc, negasind nici un restaurant prin zona.

In aceasta pitoreasca localitate casele sunt rasfirate pe mai multe dealuri.

Chiar in acest loc din pacate drumurile noastre se despart. Randy o va lua spre Aiud in drumul lui spre Ucraina iar eu o voi lua spre Intregalde in drumul meu spre Sibiu. Drum bun fratica si ne vom revedea in viitorul apropiat la Amsterdam cand voi face un tur spre Tarile Scandinave!

1- `Veloexpeditia MIORITICA 2015` Partea 1 - Apusenii

Protagonisti - Pantani Carpaticus - veloexplorator si aventurier

Rotar Cosmin - bun prieten al meu inca de pe vremea studentiei, un preot ardelean si un om de milioane pasionat de cicloturism, folclor, natura si aventura

Randy Oost - un talentat prieten de-al meu, tanar student din Amsterdam pasionat de cicloturism si aventura

Velomartoaga - Dulcinea Rozalina Magdalena aflata la a 3-a expeditie din viata ei, bicicleta care a vazut 7 tari europene.

Iata vine si frumoasa zi de 24 iulie cand 2 tineri europeni - romanul Carpaticus si olandezul Randy aveau sa porneasca intr-o frumoasa calatorie cu bicicleta pe meleaguri mioritice. Pe Randy l-am intalnit pe net in urma cu cateva zile si l-am invitat la mine la Ineu. Joi pe 23 iulie am pedalat pana in Pancota sa-l intampin, apoi am pedalat impreuna pana la mine acasa in Ineu unde i-am dat o camera sa se odihneasca. Azi 24 iulie m-am hotarat sa-i arat o zona minunata din tara noastra astfel ca vom pedala cateva zile impreuna. Prima zi vom traversa Muntii Codru Moma. Prima pauza o facem la statiunea Moneasa unde-l duc pe Randy sa vada un mic lac cu nuferi si o ruina interesanta.

Randy are o super bicicleta si nu este la prima tura internationala.

Aici ne oprim la cabana Dallas unde savuram un excelent pastrav proaspat cu mamaliguta si mujdei de usturoi.

Urmeaza sa traversam Muntii Codru Moma pe un drum neasfaltat tocmai pe gustul lui Randy. Dupa vreo 3 ore de distractie ajungem in localitatea Sustiu unde stam la localul `Bastion` si ne simtim bine. Ulterior paznicul localului, nea Marin ne face un foc si ne da slanina sa frigem si petrecem pana pe la ora 2AM, nea Marin povestindu-ne foarte multe chestii interesante. Eu fac pe marele interpret si traduc totul in engleza pt. Randy. Foarte tarziu ne culcam cu sacii de dormit pe veranda vilei de langa respectivul local. In timpul noptii Randy are un mic atac de panica, se speriase de betivul de nea Marin si de povestile sale bizare. Eu de asemenea am adormit putin iritat afland de la nea Marin ca niste sateni credeau ca eu il voi jefui pe olandez in timpul noptii. Asta e mentaliatatea cetateanului de la sat in Romania. Cel putin asa am patit-o eu. Dormim totusi bine si ne asteapta o noua zi insorita de pedalat.

Acesta este peisajul cu care ne trezim dupa asa o noapte de pomina. Acesta este paradisul de la intrare in localitatea Sustiu.

In aceasta dimineata pedalam pe E79, un drum aflat in reabilitare si astfel pierdem ceva timp asteptand la semafoare. La Sudrigiu facem un popas la un restaurant si scapam de acest drum.

De aici o luam spre Pietroasa iar de aici incepe o urcare lenta spre satul de vacanta Boga. Pe traseu facem si o baie in Crisul Pietros vremea fiind caniculara din nou. Dupa Boga vine catararea adevarata, sunt 9km cu panta medie de 10%. Randy se descurca admirabil.

Dupa 2 ore de efort ajungem la Glavoi, locul meu preferat din intregul lant carpatic. Aici se strang in fiecare vara montaniarzi din toata tara si nu numai.

Toata ziua ne simtim bine la A.B.C.-ul `La Micu` unde sunt primit bine in fiecare an de catre patronul Micu, doamna Rodica si fiul lor Alex. Noaptea dormim in podul acestui local unde erau 2 saltele confortabile ce ne asteptau. Eu nu prea pod dormi toatanoaptea din cauza unor tineri veseli ce au cantat pana la 6 dimineata. Randy nu a avut probleme caci a fost dotat cu dopuri de urechi. Ziua urmatoare mergem sa facem un traseu turistic la pas. La un moment dat ajungem la un arbore scos din radacini.

Impresionanta este forta naturii si terifianta puterea sa! Ma apropii sa studiez radacina molidului.

Prin zona intalnim multi copaci falnici.

Trecem si pe langa o zona calcaroasa napadita de muschi.

In curand ajungem la Pietrele Galbenei, un loc de belvedere important situat la peste 1400m.

N-avem parte de panorama din cauza unei cete groase.

Niste copaci chirciti ne intampina aici.

Locul acesta este presarat de bolovani imensi.

10 - Veloexpeditie in Europa Centrala 2015 - Episodul 10 - Prin pusta Ungariei si intoarcerea acasa!

Spre surprinderea mea ajung la un copac exotic de ma simt iar in zona mediteraneana.

Inainte de Bakonszeg fac baie intr-un canal. Apa este atat de curata incat pot face snorkeling si vad multi pestisori.

Dupa localitatea Furta intalnesc un minunat lan de floarea soarelui.

Mereu am admirat felul in care se face agricultura in tara vecina.

Mi se face foame si cumpar de la un magazin ceva de-ale gurii.

In Zsadany intalnesc mai multe statui de lemn interesante.

In Sarkadkeresztur opresc la un local sa ma hidratez. Aici beau o bere in cinstea amicului meu Timotei Rad - cel mai mare hitch-hiker roman caruia ii dedic urmatoarea fotografie!

Tot aici beau o bere si in cinstea amicului meu Radu Paltineanu - primul roman care va face Americile de la un capat la altul pe 2 roti si-i dedic si lui urmatoarea fotografie. In momentul de fata el pedaleaza prin Yukon, Canada. Drum bun fratica!

Cand se inchide localul pedalez pe noapte pana in Sarkad. Prin oras ma intalnesc cu un arici.

La foamea mea merge si o conseva cu fasole si castraveti murati.

Ma pun cu cortul langa localitate langa un lan de porumb.

Ma aflu in ultima zi a turei. spre marea mea surprindere pista ciclabila din Ungaria se continua si in Romania si va tine pana in Salonta unde de asemena intalnesc o pista ciclabila care duce pana in centrul orasului.

Ajuns in Salonta ma opresc sa vizitez un mic muzeu popular.

Aici gasesc si o strofa emotionananta.

Bucuros ca am ajuns in tara rostesc si eu o rugaciune si multumesc Divinitatii ca am avut o tura de vis.

`Palida Mors` isi rade de mine si zice `Bucurate muritorule cat mai poti si culege a ta junete ca nu se stie maine ce va fi si daca apuci batranete`

Dar imi voi duce crucea cu stoicism si indarjire.

Salonta este un municipiu `bike friendly` plin de obiective turistice.

In centru intalnesc cladiri istorice si multi biciclisti.

Parcul central este incantator.

Marele poet maghiar Arany Janos s-a nascut in Salonta si putem vizita un muzeu situat intr-un turn medieval.

Tot in acest oras s-au intalnit pt. prima oara nemuritorii poeti Petofi Sandor si Arany Janos.

De aici mai am de pedalat inca 60km pana acasa in Ineu. A fost minunat.